Petrolul a fost lovit, săptămâna trecută, de o serie de ştiri cu impact negativ pentru preţ, care au susţinut impulsul descendent ce s-a format după respingerea abruptă pe care a cunoscut-o cotaţia deasupra nivelului de 80 de dolari/baril, de acum doar câteva săptămâni, spune Ole Hansen, şef al departamentului de strategie mărfuri din cadrul Saxo Bank, într-o analiză a instituţiei daneze specializată în investiţii şi tranzacţionare online.
Analistul a punctat: "Cotaţia ţiţeiului Brent a revenit la intervalul situat între 70 de dolari/baril şi 80 de dolari/baril, ce a fost predominant în perioada aprilie - august. Deşi încă ne menţinem părerea că ţiţeiul Brent ar putea reveni la 80 dolari/baril înainte de finalul anului, riscul extinderii peste acest prag a fost mult redus săptămâna trecută ca urmare a schimbării sentimentului din piaţă, ce a fost generat de trei factori principali".
Potrivit lui Ole Hansen, primul element ţine de producţia de petrol în creştere din Statele Unite ale Americii şi din Rusia .
Analistul Saxo a explicat: "Administraţia Americană pentru Informaţii în Domeniul Energiei (EIA) a raportat, săptămâna trecută, că producţia de petrol a Statelor Unite a crescut cu 3,8% în august, pentru a atinge un nou record de 11,346 milioane de barili/zi, o creştere uluitoare de la an la an de 2,1 milioane de barili/zi. Între timp, Rusia a spus că producţia sa din octombrie a atins 11,412 milioane de barili/zi, un record post-sovietic".
Un alt factor menţionat de analistul Saxo Bank este dat de sondajele realizate de Reuters şi Bloomberg cu privire la producţia Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) pentru luna octombrie, care au arătat că producţia de ţiţei, în ciuda scăderii din Iran, a atins cel mai înalt nivel din 2016 încoace.
"Cele mai importante creşteri au venit din Libia (+170.000 barili/zi -b/d), Arabia Saudită (+150.000 b/d) şi Emiratele Arabe Unite (+80.000 b/d). Producţia din Iran a scăzut cu doar 10.000 b/d şi este în scădere cu 400.000 b/d începând din luna mai, când sancţiunile au început să se facă simţite", a detaliat Ole Hansen.
Cel de-al treilea element menţionat de analistul Saxo este dat de faptul că se aşteaptă ca Statele Unite să dea unui număr de opt ţări, printre care China şi India, derogări de la sancţiunile împotriva Iranului.
"Această mişcare ar trebui să asigure un impact mai redus decât se crezuse iniţial asupra exporturilor iraniene, astfel ajutând la prevenirea creşterii preţului petrolului din cauza sancţiunilor", spune Hansen.
Potrivit acestuia, în timp ce producţia de petrol din SUA creşte într-un ritm record, OPEC a abandonat acordul colectiv cu privire la limitarea producţiei.
"Acest lucru vine ca reacţie la ameninţările din ultimele câteva luni că sancţiunile SUA împotriva Iranului ar putea determina creşterea preţului până la un vârf, ceea ce ar duce relativ repede la distrugerea cererii şi ulterior la preţuri mult mai mici", menţionează analistul Saxo.
Ole Hansen a adăugat: "După ruperea trendului ascendent dezvoltat de la începutul anului 2017 (n.r. prin scăderea preţului sub linia de trend) şi trecerea cotaţiei sub media mobilă pe 200 de zile (n.r. instrument de analiză tehnică folosit, îndeosebi, pentru identificarea trendului, perioada de 200 de zile fiind asociată cu termenul lung), ţiţeiul Brent pare că se îndreaptă către testarea suportului (n.r. nivel al cotaţiei ce funcţionează ca o potenţială barieră în faţa scăderii acesteia) de la 70 de dolari/baril, pragul inferior al intervalului de preţ în care a oscilat petrolul în perioada aprilie - august a acestui an".
Analistul Saxo este de părere că ţiţeiul va găsi în curând suport şi că va începe să urce din nou către pragul superior al intervalului menţionat, de 80 de dolari/baril, printre motive fiind capacitatea neutilizată redusă ce lasă piaţa expusă în faţa unei viitoare întreruperi a livrărilor şi, mai ales, impactul încă necunoscut al sancţiunilor SUA împotriva Iranului.
Statele Unite au impus Iranului, începând de ieri, sancţiuni dure, care privesc sectorul petrolier şi cel financiar, după ce, în luna mai, preşedintele Donald Trump a anunţat retragerea SUA din acordul internaţional privind programul nuclear iranian semnat în 2015 între Teheran şi marile puteri ale lumii. Din cauza sancţiunilor, companiile asiatice şi europene vor avea interdicţie pe piaţa americană dacă vor continua să importe petrol iranian sau dacă derulează tranzacţii cu băncile iraniene vizate de Washington.
Însă, preşedintele Iranului, Hassan Rohani, a declarat că Teheranul îşi va vinde petrolul şi va încălca sancţiunile pe care le reintroduc americanii.
Opt ţări, printre care Italia, India, Japonia, Coreea de Sud, Turcia şi China vor fi exceptate în privinţa petrolului. (V.R.)