Euro a trecut de pragul de 4,35 lei

• Laurian Lungu: Statele din afara zonei euro suferă de şocuri - băncile din zona unică retrag capitaluri

Moneda europeană a ajuns, ieri, la nivelul 4,3532 lei, potrivit cursului oficial afişat de către Banca Naţională a României (BNR), aceasta fiind a şasea zi consecutivă de apreciere.

La finalul şedinţei de tranzacţionare de ieri, cursul a închis în jurul valorii de 4,3620 lei/euro, potrivit surselor din piaţă.

Laurian Lungu, managing partner "Macroanalitica", vede evoluţia monedei naţionale drept normală, având în vedere tensiunile care exis-tă pe pieţele financiare internaţionale. Domnia sa consideră că putem avea de a face cu un "efect Ungaria" care afectează întreaga regiune.

Deşi euro s-a depreciat, la rândul său, faţă de dolar, statele membre ale Uniunii Europene situate în afara zonei euro suferă, însă, şocuri şi mai puternice, generate de retragerile de capitaluri ale băncilor din zona euro, ne-a declarat Laurian Lungu.

Un alt factor care afectează evoluţia cursului este decizia BNR de reducere a ratei dobânzii de politică monetară (n.r - de la 6% la 5,75% începând cu 6 ianuarie), este de părere domnia sa.

Analistul consideră că, în comparaţie cu evoluţia celorlalte monede din regiune şi în condiţiile unei volatilităţi excesive pe pieţele financiare, cursul leului faţă de euro este foarte stabil.

• Lucian Isar: Regimul valutar din ţara noastră este similar unui consiliu monetar

Analistul economic Lucian Isar vede regimul valutar din ţara noastră ca fiind similar unui consiliu monetar, care ţinteşte o evoluţie a cursului de schimb într-o bandă îngustă, de câteva procente, şi presupune o acoperire totală prin rezerve a masei monetare aflate în circulaţie, diferenţele majore care apar fiind doar la nivel de aranjamente instituţionale. În aceste condiţii, domnia sa consideră ca BNR nu va permite salturi majore în evoluţia cursului până la alegeri, deoarece un curs care evoluează într-o bandă îngustă poate fi prezentat publicului drept un semn de stabilitate.

• Surse: Situaţia din Ungaria influenţează evoluţia cursului leu/euro

Surse din piaţă ne-au declarat că monedele din regiune sunt percepute în aproximativ aceeaşi manieră, ceea ce face ca situaţia din Ungaria să influenţeze, în mod indirect, evoluţia cursului. De asemenea, atunci când euro se depreciază faţă de dolar, monedele din regiune se depreciază, la rândul lor, faţă de moneda europeană. Având în vedere că volatilitatea evoluţiei leului faţă de principalele monede este redusă, actorii din piaţă nu iau în calcul o posibilă intervenţie asupra cursului din partea BNR.

Dolarul american s-a apreciat, ieri, cu 1,38 bani faţă de leu, BNR afişând un curs de referinţă de 3,4096 lei/dolar.

Francul elveţian a crescut, ieri, cu 1,55 bani, până la 3,5811 lei/franc, la cursul Băncii Centrale.

• "X-Trade Brokers": Leul a fost stabil în 2011

Leul a avut o evoluţie relativ stabilă faţă de euro anul trecut, potrivit unei analize realizate de către casa de brokeraj "X-Trade Brokers". Moneda naţională s-a depreciat cu 1,09% faţă de cea europeană, semnificativ mai puţin decât forintul maghiar, care s-a redus cu 13,7%, şi zlotul polonez, care a suferit o scădere de 12,7%, şi cu mai mult de jumătate faţă de coroana cehă, care s-a depreciat cu 2,2%, ne arată analiştii de la "X-Trade Brokers". Analiştii consideră că leul a beneficiat de o izolare mai bună în faţa turbulenţelor majore. Evoluţia leului nu a fost însă una liniară, ci a avut forma literei "V", conform casei de brokeraj.

Victor Safta, directorul general al "X-Trade Brokers" România, a declarat: "Moneda noastră pornise anul curajos, câştigând aproape 5% în intervalul ianuarie-aprilie, pe seama prognozelor economice îmbunătăţite, anticipând ieşirea din recesiune. Elanul s-a pierdut însă pe măsură ce percepţia s-a deteriorat din cauza crizei europene cu epicentrul în Grecia. România ar avea de pierdut atât ca urmare a încetinirii pieţelor Vestice (principalele pieţe de export), cât şi ca o consecinţă a restrângerii creditării băncilor greceşti, confruntate cu dificultăţi în statul lor de bază. Astfel, câştigul leului din primele patru luni ale anului s-a transformat într-un minus care a fost menţinut până la finalul anului".

Moneda naţională a evoluat similar faţă de dolarul american, depreciindu-se, însă, mai puternic, cu 2,77%, se mai arată în raport.

Victor Safta consideră că, anul acesta, volatilitatea leului faţă de principale monede poate să fie mai ridicată decât anul trecut, iar BNR urmează să rămână atentă în vederea eliminării oricărui puseu de depreciere agresivă faţă de euro a monedei naţionale. Directorul general al "X-Trade Brokers" România este de părere că ţara noastră urmează să facă faţă unor provocări şi mai mari ca să se menţină în parametrii pozitivi.

Yenul japonez a fost cea mai puternică monedă majoră a lumii raportată la euro anul trecut, având o apreciere de 8,34% între 3 ianuarie şi 31 decembrie, se arată în analiza "X-Trade Brokers". Deşi în prima parte a anului trecut a înregistrat o scădere puternică faţă euro, moneda japoneză s-a apreciat cu 17,32% în al doilea semestru, potrivit analizei. Moneda europeană s-a depreciat cu 3,06% faţă de dolarul american anul trecut, cu o scădere de 11,94% în al doilea semestru, mai precizează analiştii casei de brokeraj.

Temerile privind riscul de extindere a crizei datoriilor suverane din Grecia către Italia, în primul rând, şi Spania explică deprecierea mai agresivă din a doua parte a anului trecut.

Potrivit lui Victor Safta, investitorii au preferat yenul, dolarul şi francul elveţian drept monede de refugiu în faţa situaţiei din Europa, iar, în condiţiile în care Banca Centrală a Elveţiei a stabilit un palier de 1,2 EUR/CHF în luna septembrie pentru a reduce cumpărarea de franci, au rămas deschise doar yenul şi dolarul. Dintre cele două, pieţele au preferat yenul ca urmare a injecţiilor de lichiditate şi posibilităţii să se reporneas-că tiparniţa în Stale Unite ale Americii (SUA), ceea ce ar face să sporească oferta de dolari, precum şi a deciziei unora dintre companiile japoneze să îşi repatrieze capitalul acumulat în străinatate pentru a reface facilităţile de producţie de acasă afectate de cutremur şi tsunami, potrivit "X-Trade Brokers".

Cea mai mare depreciere, de anul trecut, a aparţinut lirei turceşti, care s-a redus cu 17,7% faţă de moneda europeană, potrivit analizei. Criza europeană şi reducerea ratingului suveran al SUA au dus la reducerea expunerii pe monedele ţărilor emergente, aspect pe care Turcia l-a resimţit din plin, se arată în raport. Potrivit lui Victor Safta, economia Turciei este percepută ca fiind supraîn-călzită, cu un ritm al creditării care creşte nesustenabil. Deficitul de cont curent pentru anul trecut a fost de 10% din Produsul Intern Brut (PIB) anul trecut, iar creşterea economică de 7,5% urmează să se reducă la 4% anul acesta, a declarat directorul general al "X-Trade Brokers".