EUROPARLAMENTARUL DANIEL BUDA: "Concurenţa neloială - bombă atomică cu efect întârziat pentru fermierii din România"

• Daniel Buda: "În lipsa unei combateri eficiente a concurenţei neloiale, riscăm să ajungem o imensă piaţă de desfacere pentru alimentele produse în alte state"

• Buda: "Doar 2% dintre fermierii de la noi din ţară exploatează 50% din suprafaţa ţării, iar restul de 98% exploatează cealaltă jumătate"

Lanţurile de supermarketuri practică o concurenţă neloială faţă de fermierii din ţara noastră, aceasta fiind una dintre cele mai stringente probleme ale agricultorilor noştri, subliniază europarlamentarul Daniel Buda.

Domnia sa ne-a spus că, în lipsa unei combateri eficiente a concurenţei neloiale, riscăm să ajungem o ţară fără fermieri autohtoni şi o imensă piaţă de desfacere pentru alimentele produse în alte state.

Europarlamentarul ne-a declarat: "Concurenţa neloială este o bombă atomică cu efect întârziat pentru fermierii din România. Dificultăţile fermierilor derivă din faptul că preţul produselor importate şi comercializate în România este mult sub preţul de cost. Astfel, un fermier autohton care deţine fermă de porci, abator şi spaţiu propriu de comercializare trebuie să vândă kilogramul de carne la 3,5 euro pentru a supravieţui pe piaţă. Carnea importată este vândută în supermarketuri la un preţ de doar 2,5 euro, mult sub preţul de cost în orice parte a Europei".

În ceea ce priveşte problemele din sectorul zootehnic, acesta traversează o perioadă dificilă din cauza tendinţei de scădere dramatică a numărului cres­cătorilor de animale, mai menţionează Daniel Buda.

"Subvenţiile acordate la nivel naţional sunt extrem de mici pentru fermele de animale, iar cei care sunt eligibili pentru sprijinul cuplat zootehnic sunt foarte puţini raportat la numărul total de ferme din România.

Crescătorii de ovine au semnalat o altă problemă importantă cu care se confruntă, şi anume lipsa centrelor de sacrificare a animalelor. Funcţionarea unui număr mai mare de astfel de centre le-ar permite crescătorilor de ovine să îşi valorifice mai bine producţia de carne, iar consumatorii ar avea garanţia respectării unor standarde înalte de siguranţă alimentară", ne-a mai spus domnia sa.

Europarlamentarul consideră că o altă provocare, care pune o presiune tot mai mare asupra agriculturilor, este dată de schimbările climatice.

Domnul Buda a adăugat: "Temperaturile în creştere şi modificarea modelelor de precipitaţii au provocat inundaţii, incendii de vegetaţie, vijelii şi alte fenomene extreme. Un raport al Băncii Mondiale arată că, în România, riscul climatic se află la unul dintre cele mai ridicate niveluri dintre statele Uniunii Europene, generând pierderi anuale asupra culturilor agricole de peste 30% şi afectând aproape toate regiunile ţării.

Într-un sector atât de dependent de condiţiile meteorologice, riscurile climatice provoacă cele mai mari pierderi producătorilor agricoli de talie mică din România, care adesea nu au capacitatea de a-şi reveni în urma unor fenomene imprevizibile, mai ales când veniturile lor depind exclusiv de roadele obţinute în urma cultivării pământului. Gestionarea eficientă a fenomenelor meteorologice extreme are o importanţă deosebită pentru procesul de producţie agricolă din ţara noastră. Accelerarea trecerii la o economie ecologică, cu emisii reduse de dioxid de carbon, precum şi perfecţionarea metodelor de evaluare şi predicţie a impactului variabilităţii climatice sunt necesare pentru ca agricultura din România să facă faţă schimbărilor climatice".

Doar 2% dintre fermierii de la noi din ţară exploatează 50% din suprafaţa ţării, iar restul de 98% exploatează cealaltă jumătate, a subliniat domnia sa.

Daniel Buda consideră că acest fenomen are loc pentru că marii fermieri îi absorb treptat pe cei mici, iar dacă acest fenomen continuă până în anul 2020, ne vom confrunta cu mari probleme sociale, întrucât majoritatea celor care se ocupau de agricultură vor avea nevoie de noi locuri de muncă, adăugând: "Acest lucru este dificil, având în vedere faptul că nu avem suficiente zone industriale unde să poată fi cooptaţi sau alte zone unde să găseas­că un obiect de activitate, lucru care va crea o problemă socială extrem de mare".

Domnia sa a subliniat: "Aş dori să aduc în atenţie şi provocările reprezentate de criza forţei de muncă din sectorul zootehnic. În ultima perioadă s-a înregistrat o scădere alarmantă a numărului de persoane care activează în domeniul zootehnic, această situaţie amplificându-se în ultimii doi ani. Tendinţa persoanelor care lucrează în acest sector a fost de a se angaja în alte ţări, iar unii lucrători au decis să renunţe la locul de muncă în favoarea ajutoarelor sociale care sunt extrem, dar şi nepermis, de generoase.

Bugetul pierde, aşadar, aproximativ 21.600 de euro/100 persoane, în fiecare lună, din cauza crizei forţei de muncă. Una dintre soluţii ar fi angajarea de muncitori din ţări terţe, însă procedura durează mai mult de 4 luni, fiind un proces greoi. Astfel, productivitatea, dar şi competitivitatea fermierilor este periclitată de acest fenomen, unii zootehnişti dispunând de tehnologii de ultimă generaţie, dar care nu sunt utilizate din cauza lipsei forţei de muncă".

Europarlamentarul a aminitit şi problema generată de sistemul deficitar al cooperativelor din ţara noastră.

Domnia sa ne-a spus că legea cooperativelor agricole a suferit diverse modificări în ultimii ani, cea mai importantă dintre acestea fiind realizată în anul 2016. Modificările au survenit ca urmare a necesităţii instituirii unui cadru de reglementare adecvat pentru încurajarea asocierilor sub formă de cooperative.

"În România, participarea agricultorilor la formele asociative este foarte scăzută, în ciuda multiplelor avantaje care decurg din asociere. Reglementările introduse în anul 2016 au avut ca scop accesarea mai uşoară a fondurilor europene, posibilitatea de negociere a unui preţ mai bun al produselor şi, nu în ultimul rând, introducerea unor facilităţi fiscale. Cu toate acestea, agricultorii care au aderat la cooperative s-au bucurat doar de un avantaj fiscal pe o perioadă limitată, şi anume lipsa impozitului. Mai mult, membrii cooperativelor sunt nemulţumiţi de cadrul legal incert şi de lipsa normelor metodologice, care împiedică valorificarea acestor facilităţi fiscale", ne-a mai precizat Daniel Buda.

Modificările legislative încurajează agricultorii să se organizeze pe partea de producţie şi nu în ceea ce priveşte comercializarea, aşa cum sunt toate modelele de bună practică din Europa, iar în aceste condiţii, principalii beneficiari ai noului text legislativ nu mai sunt producătorii locali, ci lanţurile de supermarketuri, atrage atenţia domnia sa.