Excedentul bugetar al Rusiei, înjumătăţit din cauza războiului

Excedentul bugetar al Rusiei s-a redus cu peste 50% în septembrie, deoarece veniturile ţării nu reuşesc să ţină pasul cu cheltuielile generate de războiul din ce în ce mai costisitor şi mai prelungit din Ucraina.

Datele preliminare raportate recent de Ministerul de Finanţe de la Moscova, preluate de Bloomberg, arată că surplusul fiscal al Rusiei a scăzut la 55 de miliarde de ruble (850 de milioane de dolari) în primele nouă luni din 2022, de la 137 de miliarde de ruble raportate în perioada ianuarie - august.

Tensiunea pe finanţele publice ale Rusiei s-a intensificat pe măsură ce guvernul sprijină economia, aflată în recesiune, şi alocă mai mult pentru acoperirea nevoilor armatei la aproape opt luni de la invazia Ucrainei de către preşedintele Vladimir Putin.

Cheltuielile Rusiei au crescut cu 19% în primele nouă luni din 2022, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2021, aproape dublu faţă de ritmul de creştere a veniturilor bugetare.

Alexander Isakov, economist rus, declară citat de Bloomberg: "În cele trei luni care au mai rămas din acest an, Rusia va continua să înregistreze venituri mai slabe din tranzacţiile cu mărfuri. Colectarea taxelor non-petrol s-a îmbunătăţit, totuşi, pe măsură ce colectarea TVA s-a normalizat.

Deficitul bugetar al Rusiei va totaliza 2,6 trilioane de ruble anul acesta sau 2% din PIB, cu condiţia ca veniturile non-petroliere să rămână solide".

Veniturile din livrările de energie în străinătate, principalul venit de export al Rusiei, au avut de suferit după ce Rusia şi-a redus exporturile de gaz către Europa şi a continuat să vândă petrol cu discount faţă de preţurile pieţei.

În timp ce bugetul actual al Rusiei, aprobat înainte de război, prevedea un excedent pentru acest an, cel mai recent proiect presupune un deficit de 0,9% din Produsul Intern Brut, conchide Bloomberg.

• Inflaţia din Germania, la un nou record

Rata inflaţiei din Germania a atins, în septembrie, un nou nivel record, în urma majorării preţurilor energiei şi alimentelor, arată datele Oficiului federal de statistică (Destatis), citate de DPA.

După un indicator armonizat utilizat la nivelul Uniunii Europene, preţurile de consum din Germania au crescut în septembrie cu 10,9%, în ritm anual, de la un nivel de 8,8% în august. Nivelul inflaţiei în cea mai mare economie europeană este în linie cu estimările analiştilor. Banca Centrală a Germaniei (Bundesbank) se aşteaptă ca indicele inflaţiei să rămână peste 10% în următoarele luni, notează Agerpres.

Şi în zona euro rata anuală a inflaţiei a ajuns, în septembrie, la nivelul record de 10%.

Conform Destatis, indicele anual al preţurilor de consum din Germania a urcat de la 7,9% în august la 10% în septembrie, ajungând la cel mai ridicat nivel de la reunificarea ţării.

Cel mai semnificativ factor care a accelerat majorarea inflaţiei l-a reprezentat creşterea mare a preţurilor energiei, în condiţiile în care războiul din Ucraina a intensificat tendinţa. În septembrie, preţurile energiei au înregistrat un avans de 43,9% faţă de perioada similară din 2021, în timp ce preţurile alimentelor au urcat cu 18,7%, iar costurile cu transportul au înregistrat un avans de 14%, conform Destatis.

Într-un interviu acordat publicaţiei germane Suddeutsche Zeitung, preşedintele Bundesbank, Joachim Nagel, a declarat că nivelul persistent ridicat al inflaţiei este cea mai mare frână la adresa creşterii economice, iar ratele dobânzilor vor trebui să crească şi mai mult.

Chiar dacă analiştii se aşteaptă la recesiune în Germania, şeful Bundesbank nu crede că va fi un declin semnificativ.

Pentru acest an, Bundesbank estimează un avans al economiei Germaniei între 1,3% şi 1,5%, şi o creştere aproape de zero anul viitor.