EXCLUSIVITATE - A TREIA EDIŢIE A FORUMULUI ANUAL AL STRATEGIEI UE PENTRU REGIUNEA DUNĂRII Comisarul Johannes Hahn: "Vrem să reducem disparităţile în interiorul noilor state membre"

Reporter: Anul trecut, Forumul Anual al Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării a fost organizat în Bucureşti. Ce ne puteţi spune despre realizările României în ultimul an?

Johannes Hahn: În clipa de faţă, suntem în al treilea an de implementare a Strategiei şi trebuie să spun că sunt foarte surprins de progresele obţinute.

În prezent, în regiunile din jurul Dunării, avem în jur de 500 de proiecte în curs de pregătire, implementate sau care au fost deja finalizate, valorând împreună 78 de miliarde de euro. Cred că există un progres semnificativ.

Dar, pe de altă parte, întâmpinăm în continuare provocări legate în principal de probleme administrative. Desigur, nu este un lucru bun dacă se întâmplă prea des schimbări în domeniul politic şi administrativ, deoarece avem nevoie de stabilitate mai mare, ca o precondiţie.

România, dacă vă uitaţi la creşterea gradului de absorbţie, a recuperat din diferenţă iar munca sa, ca stat responsabil de coordonarea unor arii de interes în regiune, este apreciată.

(Statele responsabile de coordonarea ariilor de interes în regiune acţionează prin propriile instituţii specifice pentru dezvoltarea unor domenii precum mişcarea populaţiei în Uniunea Europeană, navigarea pe Dunăre etc. Domeniile de interes sunt grupate în "Piloni", spre exemplu: Pilonul A1-Conectarea regiunii - Îmbunătăţirea mobilităţii şi a modalităţilor de transport, Cursurile apelor interioare, unde coordonatori sunt Austria şi România, iar în ţara noastră Ministerul Transporturilor este instituţia coordonatoare - n.r.).

Există câteva diferenţe. Spre exemplu, în cazul navigabilităţii, cred că statele responsabile de coordonarea ariilor de interes sunt extrem de active şi ocupate.

În turism ne-am putea aştepta la puţin mai mult, dar există întotdeauna aspecte pozitive sau mai puţin pozitive.

Reporter: Ţinând cont că Forumul promovează o înţelegere mai bună a politicilor de dezvoltare regională ale UE, care sunt modalităţile prin care investitorii români pot răspunde nevoilor societăţii şi ale comunităţilor locale, mai ales ale celor care sunt mai puţin dezvoltate?

Johannes Hahn: Aş dori să am aici un comentariu general cu privire la noua perspectivă financiară 2014-2020: una dintre principalele provocări şi, drept urmare, unul dintre cele mai importante obiective este să reducem disparităţile în interiorul noilor state membre, deoarece principalele regiuni s-au dezvoltat şi continuă să se dezvolte, iar probabil discrepanţa dintre aceste regiuni şi restul ţării a devenit mai mare decât era înainte, ceea ce este o evoluţie destul de previzibilă.

Dar acum, preocuparea noastră trebuie să fie dezvoltarea regiunilor care au rămas în urmă.

În acest caz, Strategia privind regiunea Dunării poate juca un rol important, deoarece aceasta parcurge, prin apele sale, regiuni mai puţin dezvoltate.

Tocmai am discutat cu unii reprezentanţi din industrie care au utilizat Dunărea pentru a crea oportunităţi de dezvoltare a locaţiilor industriale de-a lungul fluviului, unde, de exemplu, producţia agro-alimentară este procesată şi este expediată în aval şi în amonte.

Astfel, putem să începem deja cu un lanţ de producţie de-a lungul Dunării şi să explorăm oportunităţile acestuia, nu doar din punct de vedere al unei căi navigabile, ci şi ca o arteră economică a regiunilor.

Reporter: În opinia dumneavoastră, ce sectoare cheie de investiţii pot beneficia din plin de Politica de Coeziune 2014-2020?

Johannes Hahn: Am schimbat politica de la concentrarea pe investiţii în infrastructură, la promovarea economiei. În mod clar, acest lucru se aplică şi României. Trebuie să creştem economia, prin contribuţia la procesele inovative în cadrul celor existente. De asemenea, trebuie să ajutăm la crearea de startup-uri.

Cred că aceasta este o abordare generală şi pentru România.

Dar în România trebuie să investim în continuare în infrastructură şi în mediu. Cred, de asemenea, că este important să ne concentrăm pe cercetare şi inovare, deoarece este vorba de înlocuirea "brain drain-ului" (migraţia creierelor) în "circulaţia creierelor". De aceea mă bucur, din acest punct de vedere, că avem, spre exemplu, proiectul ELI (Extreme Light Infrastructure, proiectul laser-ului din Măgurele - n.r.), care este în mod clar un proiect "far", ce atrage cei mai buni oameni de ştiinţă şi studenţi din toată lumea. Investiţia va declanşa cu siguranţă noi oportunităţi de afaceri.

Un alt sector despre care trebuie să vorbim este energia regenerabilă şi eficienţa energetică. Cred că eficienţa energetică este foarte importantă. Vă dau un exemplu, o cifră care cred că este impresionantă şi care în mod sigur se aplică României: dacă reuşim să economisim 1% din consumul de energie pe an în Europa, putem evita un import de gaze naturale de 2,3%.

Reporter: Ce paşi importanţi trebuie să facă România pentru o dezvoltare sustenabilă în domeniul energiei regenerabile?

Johannes Hahn: Cred că România trebuie să soluţioneze tot ce ţine, pe de o parte, de tratarea deşeurilor, deşeuri solide, şi, de asemenea, de tratarea apelor. În acest sector am investit deja în trecut, dar trebuie să facem mai mult pe viitor. Acest proces nu a fost finalizat şi cred că trebuie să vorbim şi despre conştientizarea cu privire la tratamentul deşeurilor.

Procesul începe cu separarea deşeurilor încă de la nivelul gospodăriilor. Există multe oportunităţi în domeniul reciclării şi lumea ar trebui să înţeleagă că tratamentul deşeurilor reprezintă o oportunitate de afaceri dar şi o contribuţie în domeniul mediului.

Cred că, printr-un tratament inteligent al deşeurilor, se poate produce electricitate ce poate fi redirecţionată spre gospodării. Este un proces pe care l-am început deja.

Cred că există asemenea proiecte în România şi se poate face chiar mai mult.

Al doilea aspect, foarte important, este tot ce ţine de eficienţa energetică, problemă pe care trebuie să o rezolvăm în oraşe. Dacă privim volumul emisiilor de CO2 (dioxid de carbon - n.r.), acestea se produc în primul rând la oraş. De asemenea, este vorba şi de reabilitarea şi izolarea gospodăriilor. Aveţi multe blocuri de apartamente vechi.

Colin Wolfe: Vorbim despre un lucru foarte important în cadrul Strategiei, deoarece trebuie să abordăm împreună problema energiei.

Unul dintre modurile prin care, aşa cum spunea comisarul Hahn, putem să reducem nevoia de importuri de energie este, în mod evident, să lucrăm pe partea de energii regenerabile.

În clădirile publice, ca parte a Strategiei, există anumite practici recomandate care sunt în curs de elaborare, ideea fiind să le diseminăm în toate ţările, inclusiv în România.

Celălalt factor major este reprezentat de resursele regenerabile. Este o practică recomandată în anumite părţi ale Dunării. Un exemplu de astfel de strategii este în Germania, în landul Baden Wurttemberg, pe care ar fi foarte interesant să le putem copia în alte zone, şi mai ales în România.

O soluţie ar fi reţeaua inteligentă, prin care, în sectorul energiei, pot exista o mulţime de producători locali mai mici, cu turbine la mici dimensiuni ce pot alimenta reţeaua, astfel încât să existe o gestionare mai bună a momentelor de vârf din consumul de curent.

Johannes Hahn: În cadrul reţelelor inteligente, primul proiect pilot din alte părţi ale Europei constă în folosirea unei aplicaţii de smartphone.

Spre exemplu, dacă foloseşti maşina de spălat vase - nu contează dacă speli noaptea sau ziua - dar, dacă te uiţi la consumul zilnic de energie, există momente de vârf dimineaţa şi seara, iar între ele consumul scade.

În privinţa preţului energiei şi a modului în care este produsă, există interesul de a avea aproximativ acelaşi nivel de consum de energie în decursul întregii zile.

Aplicaţia ar putea afişa un indicator pentru pornirea, de la distanţă, a maşinii de spălat la o anumită oră.

Dacă la acea oră este un consum redus de energie, electricitatea fiind mai ieftină, aplicaţia vă va afişa că puteţi porni şi folosi maşina de spălat.

Următorul pas este ca acest lucru să funcţioneze automat. Odată atins un nivel minim la preţul energiei, maşina de spălat va începe să spele vasele sau rufele.

Acest lucru trebuie să-l explorăm pentru a ajunge la un echilibru al cererii. Problema este că atunci când se ajunge la vârful de consum trebuie folosită mai multă energie produsă din petrol şi gaze pentru a face faţă cererii.

Dacă avem un consum relativ constant de energie în decursul zilei putem folosi, în mare parte, energie regenerabilă. Când se ajunge la vârfurile de consum trebuie să revenim la energia produsă folosind combustibili fosili.

În această privinţă se pot face multe şi există chiar un program uriaş de cercetare la nivelul Uniunii Europene în privinţa stocării energiei electrice. În momentul de faţă nu suntem capabili să stocăm electricitatea odată ce este produsă. Dacă vom reuşi să o stocăm, lucrurile se vor schimba complet.

Reporter: Cum pot regiunile din jurul Dunării să coopereze mai eficient în construirea şi consolidarea industriilor locale?

Johannes Hahn: Să luăm ca exemplu celebrul pod Calafat-Vidin. Dacă conectăm două regiuni de peste fluviu, ele se vor dezvolta împreună şi vor folosi oportunităţile reciproce.

Cred că este important să construieşti legături şi aici nu mă refer doar la construirea de poduri, ci şi la oportunităţi care să ofere oamenilor posibilitatea să se reunească. De aceea, avem aceste programe ce depăşesc graniţele - programe bilaterale, multilaterale, care oferă numeroase ocazii pentru oameni să lucreze împreună.

Alte exemple sunt programele de burse, precum Erasmus.

Cred că este important tot ceea ce oferă mobilitate şi oportunităţi oamenilor. Obiectivul principal este să creăm un climat care să-i facă pe cetăţeni să simtă stabilitate, să rămână în locurile unde sunt. Nu pentru că am vrea să-i ţinem acolo cu forţa, ci pentru că majoritatea oamenilor şi-ar dori să rămână acolo unde s-au născut. Au nevoie de o perspectivă economică. Cred că Dunărea poate sprijini şi furniza mai mult, mai ales dacă, aşa cum am spus la început, reuşim să înfiinţăm mai multe locaţii industriale, parcuri tehnologice şi mai multe universităţi unde oamenii pot obţine o educaţie.

De multe ori, universităţile sunt nucleul pentru companii în astfel de activităţi.

Există o combinaţie între activităţi diferite, iar Dunărea, ca o arteră, reprezintă o motivare pentru acestea.

Reporter: Problemele de mediu încep să devină din ce în ce mai presante pentru întreaga lume. Cum pot statele europene, inclusiv cele din regiunea Dunării, să-şi îmbunătăţească politicile de mediu pentru a face faţă schimbărilor climatice?

Johannes Hahn: Ar trebui să ne concentrăm pe acest subiect. De aceea avem exclusiv pe segmentul energiei regenerabile şi a eficienţei energetice o alocare financiară minimă pe ţară, cuprinsă între 12% şi 20%.

Pentru moment, pot să vă dau doar o primă estimare la nivel european. Dacă luăm această minimă alocare din toate statele, rezultă că cel puţin 23 de miliarde de euro sunt cheltuiţi pe măsuri de energie regenerabilă şi eficienţă energetică.

Însă, până acum, conform tuturor draft-urilor concepute de UE pentru programele operaţionale, suma care ar trebui alocată pentru astfel de investiţii este aproape de 40 de miliarde de euro.

Acest lucru indică faptul că statele membre, inclusiv România, au recunoscut relevanţa şi importanţa acestui domeniu şi că nu este doar o contribuţie necesară pentru mediu, ci reprezintă şi o oportunitate pentru crearea de locuri de muncă.

China, de exemplu, a început să se ocupe de această problemă. Nu e deloc plăcut să porţi măşti într-un oraş ca Beijing sau Shanghai. Aşa că ei folosesc toată tehnologia europeană, care este un hit la export.

Revenind la Dunăre, este important să avem grijă de calitatea apei. Şi aici mă refer atât la biodiversitate - ar fi un vis pentru mulţi oameni să existe mai multe specii de peşti în apele fluviului, dar şi la protecţia contra inundaţiilor.

Colin Wolfe: Tocmai am venit de la o întâlnire despre navigaţia fluvială, cea mai eficientă modalitate de transport a bunurilor din punct de vedere al consumului de energie, iar ideea este să investim în dezvoltarea acestui segment, nu doar pe fluviu, ci şi pe canale.

În România, acest lucru este destul de important pentru că există sume destul de mari de bani care ar putea fi investite în modernizarea canalelor şi în sisteme pentru o mai bună gestionare a traficului.

Se pune accent pe investiţiile în căile ferate, acestea fiind importante pentru România. Linia care face parte din proiectul 22, ce vine din Occident, prin Bucureşti, spre portul Constanţa, ar permite utilizarea unor trenuri mai rapide, atât pentru pasageri cât şi pentru marfă. Este eficientă din punct de vedere energetic.

Johannes Hahn: Există şi un rezultat concret al folosirii navelor noi în navigaţia fluvială - construcţia diferită dar şi dispozitivele de control automat al vitezei fiind mai ieftine şi mai eficiente. Astfel, viteza navei este reglată în funcţie de adâncimea apei şi poate reduce consumul de energie cu 10-15%.

Există un prototip pentru un sistem care se numeşte Tempomat (sistem de control al vitezei - n.r.). Dacă distanţa dintre fundul apei şi navă este mai mică de o anumită valoare este nevoie de foarte multă energie pentru a îndepărta apa de fundul navei. În funcţie de această diferenţă, reglarea vitezei prin Tempomat reduce din consumul de combustibil. Aşadar, există mai multe soluţii concrete când avem de-a face cu Dunărea.

Reporter: Vă mulţumesc!