EXCLUSIVITATE Michael Ruehle, NATO: "România are o situaţie energetică foarte bună, per ansamblu"

Reporter: Summit-ul NATO programat să se desfăşoare în Varşovia va avea loc în mai puţin de o lună. Alianţa se confruntă cu provocări majore, precum anexarea Crimeei la Federaţia Rusă, criza din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. Date fiind acestea, care sunt aşteptările de la evenimentul menţionat?

Michael Ruehle: Pentru rezolvarea provocărilor cu care se confruntă NATO în Est, Summit-ul de la Varşovia este aşteptat să consolideze în continuare poziţia Alianţei de descurajare şi apărare, în special prin întărirea prezenţei militare a Alianţei în Europa Centrală şi de Est. Pentru rezolvarea instabilităţii din statele aliate NATO din Sud, organizaţia îşi va intensifica angajamentul cu Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, în special prin susţinerea ţărilor din regiune în creşterea capacităţii de apărare.

Reporter: Pe agenda Summit-ului va figura şi securitatea energetică?

Michael Ruehle: Ca la fiecare Summit, aliaţii vor aduce în atenţie Raportul de Progres privind rolul NATO în securitatea energetică. Acesta acoperă toate dimensiunile activităţilor NATO, de la conştientizarea strategică până la protejarea infrastructurii, respectiv de la training la eficienţă energetică în sectorul militar. Raportul nu este public, dar serveşte ca un ghid util pentru munca noastră.

Reporter: În acest moment, Europa se află într-o poziţie critică din cauza ameninţărilor reprezentate de un potenţial "Brexit" (n.r. ieşirea Marii Britanii din UE), de incertitudinile ce privesc zona euro, de migraţia în creştere care sporeşte cheltuielile cu refugiaţii. Într-o astfel de situaţie, credeţi că securitatea energetică din Europa trebuie să fie o prioritate?

Michael Ruehle: Securitatea energetică este esenţială pentru societăţile moderne industrializate. În acest sens, ea este întotdeauna o prioritate, indiferent de evoluţiile politice curente. Oricum, situaţia energetică de la nivelul Europei este destul de diversă, unele ţări fiind mai mult îngrijorate decât altele în privinţa securităţii energetice. Asta sugerează nevoia unei abordări la nivel european în vederea promovării solidarităţii energetice.

Propunerea Comisiei Europene de creare a unei Uniuni Energetice este un exemplu în acest sens.

Acest proiect urmăreşte să valorifice puterea colectivă a statelor membre ale Uniunii Europene, cu scopul de a face afaceri mai eficiente din punct de vedere energetic, printr-o poziţie comună de negociere.

Reporter: Cum poate influenţa un eventual "Brexit" securitatea energetică în Europa?

Michael Ruehle: Marea Britanie este un furnizor de energie pentru Europa, ceea ce nu se va schimba în cazul unui posibil "Brexit".

Reporter: Care sunt cele mai importante vulnerabilităţi energetice din UE şi cum ar putea blocul european să le reducă?

Michael Ruehle: Mai bine de 50% din energia din UE provine din ţările din afara blocului, iar această proporţie a crescut în ultimul deceniu. Din moment ce unul dintre furnizorii externi este Rusia, au existat mai multe încercări de reducere a dependenţei Europei de această ţară. Ca să realizezi acest lucru trebuie diversificate ţările furnizoare şi rutele de livrare, trebuie crescută producţia de energie şi eficienţa energetică, respectiv capacitatea de stocare din UE. De asemenea, UE trebuie să vorbească pe o singură voce în politica energetică externă, ceea ce poate fi realizat prin Uniunea Energetică sau un proiect similar.

Reporter: Ne puteţi spune care este, în opinia dumneavoastră, cea mai vulnerabilă ţară din regiune şi care este cea mai sigură?

Michael Ruehle: Este imposibil să faci un clasament perfect, dar când vine vorba despre Europa de Sud-Est, spre exemplu, România are o situaţie energetică foarte bună, per ansamblu. Dependenţa sa redusă de resursele energetice de import reprezintă un avantaj, la fel şi restructurarea industriilor mari consumatoare de energie. Ţările mai mici, fără ieşire la mare, cum este Serbia, au însă probleme. De aici, un dialog energetic cu toate ţările din regiune este foarte util şi felicit România pentru iniţiative în acest sens.

Reporter: Ce este mai important pentru o ţară sau regiune: securitatea sau independenţa energetică?

Michael Ruehle: Pentru cele mai multe ţări sau regiuni din lume, independenţa deplină din punct de vedere energetic este aproape imposibil de realizat. Aşadar, securitatea energetică va rămâne punctul de concentrare maximă pentru majoritatea ţărilor. Acest lucru necesită multă muncă: investiţii într-o nouă infrastructură şi protejarea împotriva oricărui fel de ameninţare, în principal a atacurilor cibernetice; constituirea de rezerve suficiente; diversificarea furnizorilor şi a resurselor; construirea de noi interconexiuni care să permită o distribuţie mai flexibilă a petrolului, gazelor şi electricităţii. Europa a făcut paşi importanţi în acest sens, dar mai are multe de făcut.

Reporter: Credeţi că Europa şi-ar putea reduce masiv, undeva în viitor, dependenţa de gazele naturale din Rusia?

Michael Ruehle: Într-o oarecare măsură, acest lucru se întâmplă deja: spre exemplu, gazul natural lichefiat (LNG) le permite ţărilor europene să cumpere de la furnizori alternativi, precum Norvegia, Qatar, chiar Statele Unite. Unele ţări pot, de asemenea, să-şi reducă dependenţa prin exploatarea propriului potenţial energetic, spre exemplu prin forajul marin. Rusia va rămâne un furnizor major pentru Europa în următoarele decenii, dar atâta vreme cât sunt opţiuni alternative, această ţară va realiza că trebuie să joace după regulile pieţei. Asta nu doar va coborî preţurile în domeniu, ci va reduce şi orice tentaţie de a abuza de livrările de energie în scopuri politice.

Reporter: Credeţi că România ar putea juca un rol cheie în asigurarea securităţii energetice în Europa, date fiind problemele majore pe care le avem cu infrastructura, cu guvernanţa corporatistă şi politicile din domeniu? Ce măsuri ar trebui să ia autorităţile ca să rezolve toate aceste aspecte?

Michael Ruehle: România ar putea, într-adevăr, să joace un rol cheie în securitatea energetică din Europa, datorită poziţiei sale strategice şi a potenţialului semnificativ al Mării Negre în privinţa resurselor de petrol şi gaze. Pentru ca acest lucru să se întâmple, trebuie urmaţi acum nişte paşi importanţi în modernizarea infrastructurii şi în alte zone. Situaţia energetică a României este favorabilă. Instituţiile internaţionale vor avea, totodată, rolul lor în acest demers: colaborarea cu UE va ajuta continuarea reformelor în sectorul energetic al României, iar NATO, prin asigurarea securităţii ţării, va da o încurajare suplimentară investitorilor majori.

Reporter: Există unele opinii potrivit cărora România ar trebui să intre într-un parteneriat strategic cu SUA în sectorul energetic, în vederea atragerii de investiţii. Care este opinia dumneavoastră cu privire la această posibilitate? Credeţi că grupurile petroliere majore din SUA vor fi interesate să investească în infrastructura noastră de ţiţei şi gaze?

Michael Ruehle: Dacă societăţile străine investesc într-o ţară depinde, în principal, de factori atractivi pe care numai ţara beneficiară îi poate da, cum este, de exemplu, asigurarea unui cadru legistaliv şi politic sigur pentru investitori. Privind la acest aspect strict prin prisma NATO, legăturile economice mai apropiate între SUA şi România ar fi benefice pentru prosperitatea şi puterea economică a Alianţei. La urma urmelor, Articolul 2 al Tratatului de la Washington încurajează colaborarea economică între aliaţii NATO.

Reporter: Vă mulţumesc!