EXPERTUL AURELIU LECA: "Liberalizarea pieţei de energie, impact grav asupra industriei"

ALINA TOMA VEREHA
Ziarul BURSA #Companii #Energie / 7 iulie 2014

"Liberalizarea pieţei de energie, impact grav asupra industriei"

Obişnuite cu un preţ mic al energiei, companiile nu s-au grăbit să se retehnologizeze

Ţara noastră are nevoie de un model de dezvoltare economic, ca să nu subvenţioneze haotic industria

Reducerea consumului de energie, singura şansă pentru facturi suportabile

Impactul liberalizării pieţelor de energie şi de gaze asupra industriei noastre este unul grav, ne-a declarat Aureliu Leca, reputat expert în energie, profesor şi şef al catedrei UNESCO de Ştiinţe Inginereşti (1992-2010) la Universitatea Politehnică din Bucureşti.

Domnia sa ne-a precizat: "Companiile sunt afectate în special de creşterea preţului gazelor, care este una mult prea rapidă. Preţul electricităţii de pe piaţa liberă a scăzut, ceea ce a făcut ca facturile să fie încă suportabile pentru firme. Practic, industria a fost prinsă pe picior greşit într-un proces de liberalizare accelerată a pieţelor. Dar nu putem spune că industria a avut preocupări foarte mari până acum pentru retehnologizare, eficientizare şi reducerea consumurilor".

Profesorul Leca este unul dintre autorii unui studiu de impact al liberalizării pieţelor asupra economiei, comandat de Institutul European din România (IER). Conform datelor din acest studiu, industria mai are 13% potenţial de economisire a energiei ca procent din consum.

Aureliu Leca ne-a menţionat: "Acest procent pare mic dar să nu uităm că ne-a rămas puţină industrie energointensivă. După Revoluţie, industria a fost obişnuită cu energie ieftină, iar ritmul de eficientizare a fost unul lent.

Şi liberalizarea pieţelor ar fi trebuit să înceapă din 2007 şi să fie un proces mult mai lent. Nu este de mirare că, acum, puţina industrie care ne-a mai rămas < ţipă > după subvenţii. Singura şansă a industriei pentru a-şi reduce costurile cu energia este să-şi diminueze consumul prin măsuri de eficienţă energetică".

Avem nevoie urgentă de un model de dezvoltare economică

Principalele concluzii şi recomandări din studiu privind măsurile care trebuie avute în vedere pentru liberalizarea pieţei de energie sunt definirea unui model de dezvoltare economică, stabilirea sectoarelor prioritare, solicitarea de derogări pentru sectoarele prioritare pentru ca acestea să poată beneficia de ajutor de stat, evitându-se, pe cât este posibil, riscul de delocalizare a companiilor cu foarte mulţi angajaţi. Fără acest lucru, România riscă să se dezvolte haotic, resursele să fie alocate ineficient, iar cei care au nevoie cel mai mult de finanţare să nu o primească, atrag atenţia autorii studiului.

Profesorul Aureliu Leca ne-a mai declarat: "Ţara noastră nu a avut niciodată un model economic de dezvoltare. Avem doar o strategie de dezvoltare durabilă pe 20 de ani, aprobată prin 2007, dar care n-a fost niciodată aplicată. Guvernele care s-au perindat după Revoluţie pe la conducerea ţării au avut diferite programe economice, dar care au fost parţtial aplicate. Astfel, economia noastră s-a dezvoltat dezordonat. Acum mai mult ca niciodată avem nevoie de un astfel de program, în contextul în care Europa nu a scăpat de criză. Modelul de dezvoltare economică stabileşte ce industrii merită ajutate şi sprijinite prin tot felul de scheme suport, ca să-şi recapete competitivitatea. Acest model ar trebui aprobat de Parlament şi asumat de toate guvernele care se vor succeda".

Potrivit studiului IER, în anul 2011, ponderea cea mai mare în economie după valoarea producţiei industriale o avea industria prelucrătoare (76%), urmată de producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze naturale, apă caldă şi aer condiţionat (17,1%), industria extractivă (3,5%), iar distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor şi activităţile de decontaminare (3,4%).

Exploatarea resurselor minerale, energia, transporturile, agricultura, trebuie folosite pentru a pune bazele unui sistem capabil să atragă investiţii în industriile viitorului şi să contribuie la dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi pentru a creşte exportul produselor cu valoare adăugată. Pentru acest lucru, trebuie diseminate informaţii despre cele mai bune practici în domeniul eficienţei resurselor, despre cele mai noi tehnologii disponibile care pot să eficientizeze consumul, despre modelele de business care au experimentat cu succes folosirea de materie primă de substituţie, mai arată sursa citată.

Guvernul ar trebui să stimuleze cercetarea şi dezvoltarea de modele de afaceri "verzi" şi să sprijine cercetarea şi inovarea industrială, care pot duce la aplicarea răspândită a măsurilor de eficienţă a resurselor pe termen lung, inclusiv prin substituirea materiei prime, acolo unde este posibil.

Pentru atenuarea impactului liberalizării preţurilor la electricitate în industrie, aceasta trebuie încurajată să ia măsurile necesare pentru a-şi creşte imunitatea faţă de costul energiei, mai indică studiul IER. Acest lucru poate fi atins prin inovaţie, folosirea resurselor energetice alternative şi creşterea eficienţei energetice, concluzionează autorii documentului.

Comunicatul Comisiei din 11 iunie 2013 recomandă introducerea unui mecanism de monitorizare a impactului preţurilor mari la energie asupra consumatorilor casnici şi asupra competitivităţii agenţilor economici şi a industriilor energointensive. Consumatorii mici şi mijlocii trebuie sprijiniţi prin măsuri de susţinere a IMM-urilor, principalele motoare ale creşterii economice. Consumatorii rezidenţiali şi ne-rezidenţiali trebuie stimulaţi să adopte cele mai noi măsuri şi tehnologii disponibile pe piaţă pentru eficientizarea consumului, iar consumatorii vulnerabili, prin măsuri de protecţie socială.

Taxa pe veniturile suplimentare din liberalizare ar trebui permanentizată

Studiul mai arată: "Pentru a susţine financiar consumatorii vulnerabili, se recomandă permanentizarea taxei provizorii (pe 2 ani) instituite la începutul anului 2013 pe veniturile suplimentare obţinute din liberalizare. Acest lucru ar asigura venituri suficiente pe termen lung la bugetul statului care să permită susţinerea adecvată a consumatorilor într-adevăr aflaţi în situaţie de maximă vulnerabilitate. Pentru ca ajutorul către consumatorii vulnerabili (casnici, dar şi instituţionali - spitale, şcoli, grădiniţe, aziluri de bătrâni) să nu fie dispersat sau irosit prin management defectuos, trebuie creată baza de date naţională pentru consumatorii de electricitate şi, separat, pentru cei de gaze naturale, conform unor criterii foarte bine definite. Managementul acestor resurse ar trebui asigurat de către o structură separată, cu personal calificat pentru a nu împovăra instituţiile curente care au atribuţii (Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Finanţelor Publice, ANRE) şi pentru o coordonare eficientă a activităţii dintre acestea".

Sectorul locuinţelor are cel mai mare potenţial de economisire

Aureliu Leca ne-a menţionat că sectorul locuinţelor prezintă cel mai mare potenţial de economisire a energiei (în jur de 40%). Acest potenţial trebuie valorificat rapid pentru ca facturile să rămână suportabile, în opinia domniei sale: "Din cele aproximativ 80.000 de blocuri în care trăiesc aproape 6 milioane de locuitori, nici 10% nu au fost reabilitate termic ca la carte. Primăriile au făcut lucrări, dar în multe cazuri acestea au o calitate îndoielnică".

Dacă în Uniunea Europeană "sărăcia energetică" (respectiv, procentul din venitul unei familii pentru asigurarea unor condiţii de confort energetic decent) este de 18-20%, în România valoarea este de peste 40% (veniturile lunare sunt de peste 2000 lei pentru 16% din populaţie, între 1000 şi 2000 lei pentru 34% şi sub 1000 lei pentru 50%), conform studiului comandat de IER.

Bursa regională ne-ar putea scumpi energia

România are printre cele mai mici preţuri la gaze şi electricitate din Uniunea Europeană, dar tranzacţionarea pe bursa regională, care este programată să se înfiinţeze în luna noiembrie a acestui an, va face ca aceste preţuri să crească, existând şanse de redresare a sectorului energetic, dar cu efecte economice contrare asupra consumatorilor casnici şi industriali, mai notează studiul citat.

În anii 2012 si 2013, România a avut una dintre cele mai mari scăderi ale consumului de energie electrică şi gaze naturale (de circa 6 - 8%), dublu faţă de media UE. La finele anului 2013, electricitatea era mai ieftină cu peste 30% decât media UE, iar gazul cu circa 150%, arată sursa citată care precizează: "Liberalizarea treptată a pieţei de energie electrică şi gaze naturale în România se face în contextul unui sector energetic nesustenabil, care se confruntă cu dificultăţi, între care pierderile energetice foarte mari. Pe termen mediu, procesul de liberalizare a pieţei de energie conduce la o creştere apreciabilă a preţurilor energiei electrice, gazelor naturale şi căldurii, proces care se desfăşoară cu mare întârziere şi care va pune o presiune ridicată pe capacitatea tuturor consumatorilor de energie (industriali şi rezidenţiali) de a plăti facturile energetice. O soluţie evidentă, dar deloc comodă, este aceea de a micşora consumul de energie prin creşterea eficienţei energetice, respectiv prin reducerea pierderilor energetice".

În ţara noastră, în ultimii 20 de ani, consumul de electricitate s-a redus la jumătate pentru că a dispărut industria energofagă, liberalizarea preţurilor la electricitate în condiţiile unei pieţe supraofertate (cu exces de electricitate) poate crea premisele pentru o creştere iniţială nesemnificativă (sau moderată), urmată de o scădere a preţurilor, preconizează autorii studiului.

"În ciuda aşteptărilor de creştere a preţurilor, am asistat la o scădere a preţurilor la energia electrică de la 230-240 lei/MWh în 2012 la 140-150 lei/MWh în 2013, punând în evidenţă posibilităţile României de a exporta electricitate în ţările din regiune. În luna ianuarie 2013, industria a beneficiat de cel mai mic preţ mediu (233 lei/MWh) procurat în exclusivitate de la furnizorii concurenţiali, în timp ce micii consumatori industriali au plătit un preţ mediu aproape dublu (454 lei/MWh). Consumatorii de mărime medie, cu un necesar anual între 2.000 şi 20.000 MWh, au procurat energie electrică aproape în mod egal de la furnizorii concurenţiali şi de la cei de ultimă instanţă, plătind un preţ mediu de 363 lei/MWh.

Ţara noastră este importator net de resurse energetice primare, de ordinul a 20-40%, context în care eficienţa energetică trebuie considerată ca "resursă energetică primară", contribuind direct la creşterea securităţii energetice a ţării, concluzionează studiul citat.

Rezultatele analizei făcute de PwC privind reducerea consumului de energie al României între 2010 şi 2020 (consum ţintă, estimat), în cadrul unui Program Naţional de Eficienţă Energetică, arată un potenţial valorificabil de îmbunătăţire a eficienţei energetice, de 16-24%. Valoarea economică a acestui potenţial poate susţine o creştere a PIB până în 2020 de 4 - 6%, respectiv 4,9 - 7,4 miliarde euro, fără un consum suplimentar de energie.

Sectoarele cele mai afectate de majorarea preţurilor sunt cele energo-intensive, potrivit studiului comandat de IER, respectiv industria siderurgică, cea a aluminiului, sectorul de îngrăşăminte, auto, construcţiile şi industria cimentului.

Opinia Cititorului ( 3 )

  1. Toate calculele au ca referinta media

    UE. Realitatea este ca ar trebui facute fata de PIB nostru si salariul mediu. Nu avem o sansa realista de  

    convergenta a PIB la nivelul mediu UE. In schimb pe baza unor 

    interese obscure s-a manifestat un 

    zel deosebit pentru subventionarera energiei asa zis verzi iar acum cand a venit nota de plata se floseste tehnica "alba-neagra" 

    Daca continuam pe acesta cale Romania se va transforma intr-o 

    rezervatie pentru ursi semidomestici , case traditionale pentru turisti nostalgici si o populatie bastinasa in curs de disparitie. Distinsul Domn Leca care la un moment dat a avut putere de decizie nu a facut nimic 

    pentru a preveni actuala situatie.

    Sistemul energetic traieste inca din investitiile facute inainte de 1989 iar investitii pentru modernizare nu au aparut. 

    1. aveti dreptate! raportat la venituri si PIB avem o energie f scumpa!

      Daca Sectorul energetic are o pondere mica in dezvoltarea economica a Romaniei,aceasta se datoreaza si distinsului domn Leca ,care atat la reorganizat la finele anilor '90 si inceputul lui 2000 incit la adus la starea de acum (proasta si costuri f.f.mari)

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
veolia.ro
Apanova
digi.ro
aages.ro
danescu.ro
librarie.net
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

22 Noi. 2024
Euro (EUR)Euro4.9759
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7742
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3721
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9774
Gram de aur (XAU)Gram de aur415.3204

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Mirosul Crăciunului
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
petreceriperfecte.ro
thediplomat.ro
targuldeturism.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb