Explozie de controverse în jurul gazoductului BRUA

• Ministrul Energiei, Anton Anton: "România îşi va respecta termenele pentru BRUA şi vom termina proiectul la timp"

• Mircea Coşea, economist: "Ungaria doreşte, prin politica pe care o promovează, nu numai în energie, ci şi în alte domenii, să devină un centru de distribuţie a unor resurse pe care nu le are"

• Canete, CE: "Problemele cu partea ungară trebuie rezolvate într-un mod mai inteligent, întrucât este nevoie de cooperare în regiune pentru a avea securitate în aprovizionarea cu gaze"

Ministrul Energiei, Anton Anton, a afirmat, zilele trecute, că este necesar ca fiecare dintre statele implicate în dezvoltarea gazoductului BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria) să deruleze simultan lucrările de creare a acestei conducte, necesare pentru Europa Centrală şi de Sud-Est, arată un comunicat al ministerului Energiei. Domnia sa a declarat: "Cred că este imperativ ca fiecare ţară care va fi tranzitată de BRUA să avanseze în paralel în ceea ce priveşte construcţia acestui gazoduct. Nu cred că ar fi în interesul nimănui ca lucrurile să nu se întâmple astfel. România îşi va respecta termenele pentru BRUA şi vom termina proiectul la timp. Este un proiect pe care România îl pregăteşte extrem de serios şi care este necesar nu doar pentru ţara noastră, ci şi pentru ţările învecinate. BRUA va face legătura între rezervele de gaz din Marea Neagră cu toate statele din vecinătatea României şi, odată cu intrarea sa în funcţiune, există şansa ca şi alte industrii să se dezvolte".

Conform comunicatului ministerului de resort, Anton Anton a participat, în perioada 28-29 iunie 2018, la Reuniunea ministerială la nivel înalt CESEC (Central and South Eastern Europe Gas Connectivity Group), eveniment desfăşurat la Sofia, Bulgaria.

Mircea Coşea, prof. univ. dr. în Ştiinţe Economice, este, însă, sceptic în ceea ce priveşte discuţiile despre această conductă.

Domnia sa ne-a declarat, vineri: "Eu sunt destul de sceptic în privinţa BRUA, deocamdată, pentru că discursuri de genul celor care s-au ţinut la Sofia, am mai auzit în ultimul timp. Lucrurile, însă, nu merg atât de bine pe cât se spune, iar pentru România, BRUA e o chestiune esenţială, deoarece celelalte conducte care sunt preconizate în zonă, ne ocolesc. BRUA este, aşadar, singura noastră şansă şi ea trebuie făcută".

Declaraţiile domnului Coşea vin în contextul în care Ungaria a anunţat, recent, că modifică proiectul BRUA, pe motiv că nu mai este necesară o conductă între Ungaria şi Austria, întrucât poate fi utilizată infrastructura deja existentă pe ruta Ungaria-Slovacia-Austria, cu costuri mai mici.

• Mircea Coşea: "Nu putem condamna Ungaria că are astfel de orientări, semi-imperiale"

Economistul susţine că punctul de vedere al Ungariei, este unul foarte curios din perspectiva BRUA, dar foarte normal din partea Ungariei, explicând: "Ungaria doreşte, prin politica pe care o promovează, nu numai în energie, ci şi în alte domenii, să devină un centru de distribuţie a unor resurse pe care nu le are, ceea ce este normal, din prisma oricărei ţări - să încerce să îşi maximizeze profitul într-o piaţă liberă (nu îi putem condamna că au astfel de orientări, aş spune eu semi-imperiale) - dar trebuie să avem noi grijă la ceea ce este de făcut, deoarece, până la urmă, nu depinde de ei, ci de noi".

În acelaşi timp, domnul Coşea nu sprijină nici punctul de vedere al ţării noastre, potrivit căruia "ar trebui să dăm gazul Ungariei" (n.r. premierul ungar Viktor Orban declara, în urmă cu câteva luni, că trei companii ungare au câştigat o licitaţie pentru a importa gazele din ţara noastră şi că România urma să semneze un acord cu Ungaria prin care, începând cu anul 2020, celei din urmă i se va permite ca în următorii 15 ani să importe anual, peste 4 miliarde metri cubi de gaze naturale de la noi din ţară).

Economistul a adăugat: "Spre deosebire de noi, Ungaria este conectată la conducte de transport de gaz cu ţările din jur, ori noi suntem conectaţi doar cu Ucraina, într-un fel. Ungaria are această conexiune, aşadar ar specula infrastructura pe care o are.

Părerea mea este că situaţia ar trebui să fie judecată din alt punct de vedere. România are, acum, un consum de gaz pe care îl acoperă, majoritar, din resurse proprii, pentru că nu are o industrie care să consume gazul şi nici nu are o strategie de prezervare, de apărare, a resurselor noastre de lemn. Aşadar, deocamdată, noi am putea să ne gândim la folosirea gazului într-o proporţie mai mare, în ţară, şi să dăm la vânzare mai puţin. De ce? Pentru că avem peste trei milioane de locuinţe în ţară, care consumă lemn pentru încălzire, deci ardem pădurile când putem să folosim gaz".

Mircea Coşea a mai spus că trebuie să mărim nevoia internă, gazul fiind, pe lângă carburant, şi o materie primă pentru industria petro-chimică, care nu prea mai există la noi în ţară, astfel că ajungem să importăm masiv îngrăşăminte chimice, şi nu numai, din Ungaria şi Polonia. Aşadar noi să dăm gaz şi să îl importăm prelucrat sub diferite forme.

Domnia sa compară situaţia cu cea existentă în cazul alimentelor, în principal grâu şi mălai, pe care le vindem şi după le importăm sub formă de cocă congelată sau mălai, din Ungaria, de unde avem cel mai mare deficit la balanţa comercială. În acest context, domnul Coşea susţine că trebuie să judecăm gazul ca resursă, nu ca materie primă şi să renunţăm să mai procedăm ca în cazul grânelor, afirmând: "Deci, aici ar trebui o politică specială de reducere a deficitului comercial, în primul rând cu Ungaria, pentru că de acolo nu importăm tehnologie avansată, rachete, avioane supersonice sau altceva, ci alimente, produse într-o mare măsură din materii prime româneşti".

În opinia economistului, Ungaria are, clar, o politică de preluare a resurselor româneşti, de tranformare a lor, adăugând valoare adăugată şi de a le reexporta la noi în ţară.

"Are un interes strategic zonal evident, pe care noi trebuie să îl înţelegem şi să facem astfel încât să fie al nostru, pentru că resursele le avem noi, nu ei. Trebuie o strategie specială, iar anuţurile conform cărora BRUA se va face sunt bune, dar vreau să fie paralele cu o strategie de utilizare a acestei resurse în folosul nostru mai mult. Nu este vorba aici de redevenţe, care sunt mici şi nu contează, ci de materia primă care să fie valorificată în ţara noastră cât mai mult, pentru că dacă este o problemă, astăzi în România, aceea ţine de structură. Structura economiei româneşti prelucrează inferior, sau deloc, materia primă. Este foarte mult de gândit şi lucrat în domeniul acesta, iar reducerea discuţiilor doar la construcţia conductei mi se pare insuficientă", ne-a mai precizat domnia sa.

Nu în ultimul rând, domnul Coşea susţine că ţara noastră trebuie să iasă pe piaţa concurenţială având o atitudine fermă, pentru că altfel va avea de pierdut, subliniind: "Noi suntem într-o piaţă concurenţială. Alţii vor să ne concureze. Noi avem oportunităţi mari, pe care alte state din regiune nu le au. (...) Dacă abordăm situaţia aceas­ta întorcând şi celălalt obraz, greşim. Trebuie să ieşim pe piaţa concurenţială foarte fermi, foarte puternici, pentru că altfel vom pierde în permanenţă, alţii sunt mai puternici în negocieri, au un lobby mai mare. Noi trebuie să ripostăm pentru că altfel ne pierdem resursele".

• Canete, Comisia Europeană: "Mă bucur să văd excelentul progres pe care România îl face pentru dezvoltarea BRUA"

Comisarul european responsabil pentru Politici Climatice şi Energie, Miguel Arias Canete, prezent la aceeaşi reuniune, a afirmat că BRUA reprezintă infrastructura fundamentală pentru interconectarea reţelelor de gaze dintre statele participante la proiect şi a reiterat sprijinul pe care Comisia Europeană îl acordă realizării acestei conducte gaziere.

Miguel Arias Canete afirmă în comunicatul transmis de minister: "Mă bucur să văd excelentul progres pe care România îl face pentru dezvoltarea acestei conducte. Îi felicit pe toţi cei care contribuie la dezvoltarea BRUA. Finalizarea acestui proiect va avea beneficii enorme pentru toate ţările prin care trece şi de aceea Comisia Europeană sprijină acest proiect. Odată cu BRUA, securitatea aprovizionării cu gaz va deveni reală în această regiune, pentru că această conductă va permite fluxuri bidirecţionale de gaze".

Comisarul european a mai spus că speră ca problemele cu Ungaria să se rezolve, subliniind faptul că este esenţial ca acest proiect să fie dus la bun sfârşit.

Comisia Europeană sprijină în continuare proiectul gazoductului BRUA aşa cum a fost gândit iniţial, iar problemele cu partea ungară trebuie rezolvate într-un mod mai inteligent, întrucât este nevoie de cooperare în regiune pentru a avea securitate în aprovizionarea cu gaze, a declarat, vineri, comisarul european, citat de Agerpres. "Astăzi vedem că s-a dat startul construcţiei secţiunii româneşti a coridorului Bulgaria-Ro­mânia-Ungaria-Austria. Aşa cum ştiţi, Comisia Europeană contribuie cu o finanţare decisivă la acest proiect şi am plăcerea să constat că România progresează foarte bine cu implementarea efectivă a proiectului, astfel încât acesta să devină operaţional până la finele anului 2019", a spus domnul Canete, întărind ideea conform căreia existenţa BRUA va diversifica sursele, ceea ce va creşte concurenţa şi va determina scăderea preţurilor.

Potrivit comisarului european, UE a acordat un grant de 179 de milioane de euro pentru realizarea conductei, afirmând: "Ne aşteptăm ca acest proiect să meargă mai departe în conformitate cu calendarul agreat şi să fie finalizat anul viitor. Sper ca acesta să fie un exemplu pentru restul participanţilor, iar problemele de acum dintre Ungaria şi restul participanţilor la proiect vor fi rezolvate într-un mod mai inteligent".

Conform domniei sale, regiunea în care ne aflăm este cea mai predispusă întreruperilor, iar preţurile sunt mai mari decât în vestul Europei, în ciuda apropierii geografice de principalul furnizor, Rusia.