FINANCIAL TIMES: Diminuarea conductelor va contrânge exportul românesc de gaze

În prima zi a anului 2012, o navă pentru foraj gaze de 228,6 metrii lungime a anunţat o descoperire la 1000 de metrii adâncime ce va trimite politicienii români în derivă, potrivit Financial Times (FT).

Nava de forare Deepwater Champion, descrisă de preşedintele de atunci , Traian Băsescu, ca ceva ieşit din "Star Trek", a afirmat o rezervă în blocul Neptun din Marea Neagră, estimată la 80-100 miliarde de metrii cubi, sau de nouă ori mai mare decât consumul anual al României.

Conform sursei, forarea tocmai ce începuse în primul puţ adânc din marea României, Domino-1, cu un an înainte , dar politicienii români deja vorbeau despre cum producţia din adâncuri va transforma ţara într-un exportator de gaze local important.

Băsescu a declarat, într-o vizită pe vas: "Dacă cele cinci câmpuri rămase din zona Neptun care urmează să fie prospectate indică acelaşi nivel, România va putea deveni o sursă de gaz şi pentru alte ţări Europene, nu doar pentru ea ".

Descoperirea şi eforturile intesificate ale guvernelor europene de a investi în infrastructura transportului de gaze a oferit României o perspectivă economică şi geopolitică tentantă. Nevoia de gaz a ţării va putea fi indeplinită pe plan intern pentru mulţi ani înainte, dar mai multe decoperiri creau oportunităţi de export.

Toma Petcu, minsitrul de energie, a declarat pentru FT: " Deja putem să acoperim consumul intern de gaze, vom avea nevoie să importăm puţin doar iarna, se ridică la 10% din consumul total."

Dar, chiar dacă analiştii aşteaptă ca ExxonMobil şi OMV să înceapă producţia la Neptun din 2020, creşterea perspectivei asupra autonomiei gazului în viitorul apropiat, planurile de a conecta câmpurile cu reţelele de gaz din vestul Europei sunt şovăitoare. Comentatorii au luat în prezent o atitudine sobră faţă de capacitatea de producţie a ţării, estimată de analişti la şase-12 miliarde de metrii cubi pe an. Acest lucru diminuează speranţa asupra unei creşteri semnificante a exporturilor de gaze, în ciuda predicţiilor unor politicieni, informează sursa.

La scurt timp după descoperire, Comisia Europeană a notat depozitele de exploatare a Mării Negre printre priorităţile sale în prima Strategie de Securitate a Energiei din UE (un plan conceput pentru reducerea dependenţei periculoase de gazul rus a Europei de centru şi est, importat prin Ucraina, crescând numărul de interconexiuni de energie şi diversificând sursele de aprovizionare cu gaz).

BRUA este unul dintre proiectele cruciale pe care Bruxelul îl sprijină - un gazoduct în valoare de 560 milioane de euro ce va transporta gazul pe ruta Bulgaria, prin teritoriul României şi Ungariei spre hub-ul Baumgarten din Austria.

Dar planul este redus după ce FGSZ , operatorul de transport ungar, reduc din elementele lor cele mai ambiţioase. FGSZ i-a şocat în iulie pe observatori când a anunţat că singura parte viabilă din punct de vedere economic a gazoductului va fi doar o creştere a capacităţii interconectorului existent, dintre România şi Ungaria, de la 4,4 milioane de metrii cubi la 5,6 milioane de metrii cubi pe an.

Oficialii României şi ai Ungariei spun că această versiune redusă a proiectului trebuie să continue conform planului, iar operatorii de transport se află în discuţii despre un "Sezon Deschis"- un proces în care operatorii pot să închirieze capacitate în gazoduct.

Cea mai modestă versiune a planului exclude 200 kilometri de conductă la capătul austraic şi reduce în mod semnificant cheltuielile de capital. Acest lucru elimină posibilitatea de a transporta gaz de la ExxonMobil şi Neptun ce aparţine de OMV, spre Australia, se mai arată în sursă.

Decizia este o dezamăgire pentru ExxonMobil şi OMV , iar analiştii vor aştepta semnale despre viitoare planuri de investiţie pe Marea Neagră şi reacţii. Aceştia au investit în comun între 1,5 miliarde de euro şi două miliarde de euro din 2012 în blocul Neptun, potrivit lui Răzvan Nicolescu, fost ministru al energiei şi acum lider al industriei de resurse la Deloitte. Comisia Europeană, care a acordat o subvenţie de 179 milioane de euro pentru susţinerea planului original, nu a menţionat încă cum va afecta noul proiect angajamentul financiar.

Speculaţii care înconjoară motivul din spatele deciziei inopinante, spun că sunt aparent motive de marketing. Elimină o sursă alternativă de gaz din piaţa de Europa de Vest în timp ce Rusia continuă să aprovizioneze prin gazoductul Nord Stream 2 din Marea Baltică, Germania.

Potrivit sursei citate, Gazprom, grupul de gaz controlat de guvernul rus, a început de asemenea să stabilească conducta pentru TurkStream, un proiect de a aproviziona Turcia cu gaz natural din Rusia pe Marea Neagră. Acel gazoduct poate să se extindă şi în sud-estul Europei fără a traversa România, asigurând Gazprom cu încă o rută suplimentară care evită Ucraina.

Această mutare oferă şi Ungariei un acces mai vast asupra exporturilor de gaz românesc ca ţară de destinaţie, faţă de un teritoriu de tranzit. Unii analişti cred că, astfel, perspectivele Ungariei vor fi stimulate în a-şi dezvolta propiul hub de tranzacţionare a gazului.

Petcu a refuzat să speculeze asupra motivelor deciziei operatorilor ungari, dar a declarat că este "indispensabil" ca prima fază a proiectului BRUA, modernizarea conexiunii de gaz cu Ungaria, să fie încheiată. El a adăugat că România va continua cu această parte din proiect aşa cum a fost programat.

Ministrul de energie a adăugat: "România se aşteaptă ca ţările incluse în proiect vor face la fel, ca faza întâi a proiectului BRUa să fie terminată în acelaşi timp în toate ţările".

Povestea proiectului BRUA evidenţiază viitorul nesigur al proiectelor de transport odată cu noi conducte şi terminale LNG care stimulează capacitatea furnizării către Europa, în timp ce cererea globală este în scădere.

" Dacă ar fi fost un campionat mondial în anunţarea proiectelor din domeniul energiei, regiunea noastră probabil al câştiga" a precizat Nicolescu, adăugând că "în fiecare an sunt anunţate planuri noi, dar terminarea lor este o poveste diferită".

Unii analişti sunt şi ei de părere că producţia de export a Mării Negre a României va fi remarcabilă dar nu revoluţionară şi că harta de transport a regiunii va decurge pentru încă ceva timp.

"Desigur că Neptun schimbă tot cursul jocului, la un moment dat ar putea să dubleze producţia de gaz a României pentru câţiva ani" a mai spus Nicolescu adăugând că "realistic, ţara poate să ţintească să devină un contribuitor regional la securitatea energiei ajutând pe altcineva să-şi diversifice provizile".