FMI vrea liberalizarea preţurilor şi privatizare în energie

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a cerut, ieri, liberalizarea pieţei gazelor naturale şi a pieţei de energie electrică. Adică, autorităţile noastre vor trebui să reglementeze aceste preţuri doar pentru populaţie şi instituţii publice, nu şi pentru agenţi economici.

Dacă s-ar implementa liberalizarea pieţelor, atunci agenţii economici care au plătit un preţ mai mic, controlat de stat, vor trebui să suporte majorări de tarife. Acestea se vor reflecta în preţurile serviciilor şi produselor oferite de firme, pe care le vor plăti consumatorii. De altfel, orice creştere de preţ la utilităţi influenţează şi inflaţia.

Dar ce i-a apucat, brusc, pe reprezentanţii FMI să discute liberalizarea pieţelor energetice cu reprezentanţii Ministerului Economiei, sus-ţinând o cerere mai veche a Comisiei Europene? Surse din Ministerul Economiei susţin că FMI a pus aceas-tă problemă pentru că ţara noastră pierde investitori strategici din cauza modului în care reglementează preţurile. Cu alte cuvinte, investitorii vor preţuri mai mari ca să scoată un profit mai mare şi mai rapid din producţia noastră de energie.

Intervenţia FMI nu este întâm-plătoare în condiţiile în care am pierdut trei investitori strategici ("RWE" Germania, "GDF Suez" Franţa şi "Iberdrola" Spania) din proiectul de construcţie al Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă, în valoare de patru miliarde de euro.

Oficialii Ministerului Economiei susţin, însă, că reprezentanţii FMI au ridicat, în cadrul discuţiilor de ieri, posibilitatea liberalizării preţurilor la gaze naturale, cu excepţia consumatorilor casnici şi captivi (spitale, şcoli, grădiniţe, unităţi de asistenţă socială, instituţii de interes public etc.). Tema a fost analizată, dar nu s-a luat nicio decizie în acest sens. Ei mai spun, într-un comunicat: "Precizăm că, în prezent, nu exis-tă nicio discuţie oficială în Guvern cu privire la liberalizarea preţurilor la gaze naturale, propunerea aparţinând doar FMI-ului. În următoarele luni, ANRE va face o analiză a propunerii FMI şi o va prezenta Guvernului, pentru a vedea în ce măsură liberalizarea preţurilor la gaze naturale este viabilă sau nu".

Sursele noastre, care au participat la discuţiile de ieri dintre oficialii FMI şi cei ai Ministerului Economiei, susţin că Fondul a atras atenţia asupra ANRE (reglementatorul pieţei de energie), care ar trebui să fie independent şi nu subordonat Guvernului, dar şi asupra modului de calcul al tarifelor reglementate, pentru care mulţi investitori străini şi-au exprimat nemulţumirea.

Potrivit surselor citate, FMI a sugerat autorităţilor că cea mai bună metodă pentru restructurarea producţiei noastre de energie este privatizarea, nu înfiinţarea celor doi campioni de stat cu un mix de surse de energie. Astfel, investitorii privaţi ar putea cumpăra unele unităţi hidro şi termo şi ar putea participa la proiectul nuclear, făcându-şi singuri un mix energetic potrivit pentru piaţa noastră. Şi pentru ca privatizarea să aibă succes şi să atragem investiţiile masive de care avem nevoie pentru unităţi noi sau modernizate, atunci trebuie să liberalizăm preţurile gazelor şi electricităţii pentru toţi agenţii economici.

Ministrul Economiei, Ion Ariton, a anunţat, ieri, că a discutat cu delegaţia FMI, Comisiei Europene, Băncii Mondiale, BEI şi BERD, condusă de Jeffrey Franks, despre situaţia companiilor monitorizate ("Compania Naţională a Huilei", "Electrocentrale Bucureşti" şi "Termoelectrica"), reorganizarea sistemului energetic prin înfiinţarea companiilor naţionale "Electra" şi "Hidroenergetica", restructurarea în domeniul minier, programul de privatizare şi atragere de investiţii, preţurile reglementate din domeniul gazelor naturale şi din cel al energiei electrice şi procesul de liberalizare a pieţei de energie.

În privinţa restructurării "Companiei Naţionale a Huilei" Petroşani, Ministerul Economiei a prezentat un plan de restructurare care prevede accesarea ajutorului de stat de către trei din cele şapte mine, în conformitate cu decizia adoptată în decembrie 2010 de Consiliul de Miniştri ai Uniunii Europene. Decizia prevede prelungirea termenului de acordare de ajutoare industriei miniere de cărbune până în 2018. Celelalte patru mine urmează să fie incluse în complexurile energetice.

Un punct important al discuţiilor l-a vizat procesul de privatizare şi atragere de investiţii, care prevede vânzarea pe bursă a unor pachete minoritare la "Petrom", "Transgaz", "Transelectrica" şi "Romgaz", precum şi procese de privatizare la companii precum "Oltchim" sau "Cuprumin".

O misiune FMI - CE se află la Bucureşti pentru a şaptea evaluare a acordului stand-by, în care se va analiza îndeplinirea obiectivelor stabilite pentru ultimul trimestru din 2010 şi vor fi negociate condiţiile privind un nou acord, de tip preventiv. Vizita se va încheia în data de 8 februarie.