• Toate persoanele implicate în funcţionarea "Fondului Proprietatea" ridică din umeri atunci cînd vine vorba de posibilitatea ca acest Fond să funcţioneze, deşi reclama sa de pe unele posturi TV lasă impresia că totul este în regulă
Schimbările necesare pentru ca "Fondul Proprietatea" să fie autorizat de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare şi să îi poată despăgubi pe foştii proprietari deposedaţi în mod abuziv de regimului comunist, nu au fost operate încă în legislaţie. Între timp, conducerea "Fondului Proprietatea" a fost schimbată, iar Alexandru Nicolae Păunescu este noul preşedinte al Consiliului de Supraveghere al Fondului în locul lui Nicolae Ivan. Reclama "Fondului Proprietatea" este difuzată pe unele posturi TV, iar în timp ce reprezentanţii societăţii civile contes-tă veridicitatea informaţiilor prezentate în spot, oficialii Consiliului Naţional al Audiovizualului afirmă că nici măcar nu au văzut reclama respectivă.
• Mihai Tănăsescu: "Nu se va întîmpla nimic cu Fondul pînă anul viitor"
Misterul care planează asupra "Fondului Proprietatea" i-a învăluit şi pe liderii Comisiilor de Buget, Finanţe, Bănci din Parlament.
Astfel, Mihai Tănăsescu, deputat PSD şi preşedintele comisiei din Camera Deputaţilor, ne-a declarat că "în forma în care este astăzi, acest Fond este unul închis şi din această pricină CNVM nu îl poate aviza". Domnia sa a adăugat că "forma Fondului Proprietatea se loveşte de problema evaluării acţiunilor Fondului şi cea a investiţiilor", afirmînd că "nu se va întîmpla nimic cu acest Fond pînă la sfîrşitul anului, adică nu va fi nici listat, nici nu va funcţiona, nici nu va da bani către păgubiţi".
Mihai Tănăsescu a amintit că "banii cheltuiţi cu aceste despăgubiri vor intra la cheltuieli publice şi vor afecta foarte mult deficitul bugetar", adăugînd că "numai anul acesta cînd Fondul nu a funcţionat, a modificat cu 1% deficitul bugetar, dar dacă va funcţiona un an fără întrerupere, deficitul va creşte cu aproximativ 2%". Audierea Consiliului de Supraveghere al Fondului va fi cerută la începutul lunii septembrie, potrivit liderului PSD.
Pe de altă parte, Varujan Vosganian, preşedintele Comisiei Buget, Finanţe, Bănci din Senat, ne-a spus că "marţi îi voi invita pe preşedintele Fondului şi pe Gabriela Anghelache (n.n. preşedintele CNVM) pentru a vedea dacă se doreşte schimbarea legii, pentru că în forma actuală vor mai trece cîteva luni pînă la funcţionarea Fondului". Domnia sa este de părere că "aşa cum merge acum Fondul, nu permite listarea companiilor la Bursă".
Graţiela Iordache, vicepreşedintele Comisiei de Buget, Finanţe din Camera Deputaţilor, ne-a spus că "este necesară informarea cu maximă transparenţă a stadiului în care se află Fondul Proprietatea, mai ales cînd este vorba de listarea companiilor, portofoliul Fondului şi transferul acţiunilor către proprietari". Domnia sa a recunoscut că nici la nivelul parlamentarilor situaţia Fondului Proprietatea nu este prea clară şi devine "îngrijorătoare". Graţiela Iordache a afirmat că "este aceeaşi lipsă de transparenţă precum în cazul privatizării BCR în care anexele contractului de privatizare nu au fost cunoscute de parlamentarii care au votat sau cum a fost cazul votului proiectului de Cod Fiscal care s-a petrecut în 15 minute, deşi proiectul avea 566 de pagini".
• Conducerea "Fondului Proprietatea" nu răspunde întrebărilor cît timp se plimbă prin Monte Carlo
În această perioadă, preşedintele Fondului Proprietatea se află printre invitaţii Forumului Internaţional al Fondurilor, organizat la Monte Carlo, iar acolo poate discuta cu reprezentanţii companiilor care ar putea să participe la administrarea Fondului. Contactat de ziarul Bursa, Alexandru Păunescu, preşedintele Fondului Proprietatea, a refuzat să ofere detalii despre listarea acţiunilor Fondului la Bursă şi a menţionat că nu poate discuta cu noi deoarece "vorbesc pe banii mei (n.n. urmare a serviciului de roaming)". Mai mult, cînd a fost întrebat dacă nu ştie sau nu vrea să ne dea informaţiile cerute, domnia sa a spus că "nu vă pot da informaţii şi atît".
Nici Cristina Stihi, directorul de comunicare al Fondului nu ne-a răspuns solicitărilor deoarece: "Nu sunt în contextul pentru a vă oferi asemenea informaţii", adăugînd că "materialul dumneavoastră de presă trebuie să mai aştepte pînă mă întorc în ţară".
Graţiela Iordache a spus că "este incredibil răspunsul pe care l-aţi primit", amintind de faptul că echipa aflată la conducerea Fondului este plătită din bani publici.
• Publicitatea "Fondului Proprietatea" este văzută de toţi, mai puţin de CNA
Forumul Civic Românesc a înaintat o somaţie către Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) privind spoturile publicitare transmise pe canale mass-media în care Fondul apare că ar avea un patrimoniu de 4 miliarde euro, lucru "fals" potrivit Forumului Civic. Ştefan Iuraşcu, preşedintele Forumului Civic, a spus că "în acest moment nu există nicio valoare certă ce poate fi demonstrată ca aparţinînd Fondului, iar menţionarea ei are drept scop doar atragerea posibililor investitori şi a proprietarilor care urmează să fie despăgubiţi".
Ralu Filip, preşedintele CNA, ne-a declarat: "nu am văzut spotul" şi "nu ştiu nimic despre el". Interzicerea spotului se poate face, potrivit lui Ralu Filip, doar prin decizia Consiliului CNA prin întrunirea cvorumului şi doar dacă "sunt motive legale pentru care spotul trebuie interzis".
Cu toate acestea, spotul publicitar a fost văzut de Mihai Tănăsescu care spune că "pînă acum despre Fondul Proprietatea nu poate spune decît că are o campanie foarte agresivă pe TV prin care se spune că Fondul este al proprietarilor". Domnia sa aminteşte că "reclama asta o plăteşte cineva şi cu bani foarte mulţi".
Graţiela Iordache crede că "modul de prezentare a Fondului Proprietatea te duce cu gîndul la Programul de Privatizare în Masă, iar informaţiile sunt puţine", iar Ştefan Iuraşcu consideră că Fondul se apropie de antecedentele de genul FNI şi FNA.
Din sursele noastre, spotul TV este difuzat doar de postul Realitatea TV. Cristina Stihi nu ne-a precizat posturile care difuzează acest spot şi ne-a spus doar că "difuzarea va fi progresivă, adică va fi dată la început de mai puţine televiziuni şi apoi de mai multe".
Refuzul conducerii Fondului de a răspunde solicitărilor noastre se poate datora şi anunţatei strategii de imagine iniţiată de conducerea Fondului.
Publicitatea difuzată pe postul Realitatea TV este cel puţin curioasă, din moment ce patronul acestui post de televiziune - Sorin Ovidiu Vîntu - a afirmat într-un interviu acordat ziarului Bursa că "dacă vrea, poate prelua Fondul Proprietatea în şase luni". Mai mult, Cristina Stihi a fost director de PR al organizaţiei World Vision, companie care a desfăşurat campanii umanitare împreună cu postul Realitatea TV ("Realitatea face digul" în 2005).
Conform legii iniţiale de înfiinţare a "Fondului Proprietatea", cuprinsă în pachetul de reformă în Justiţie pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în 2005, foştii proprietari deposedaţi abuziv de regimul comunist primeau acţiuni la acest fond. La rîndul lui, Fondul trebuia să fie alimentat cu active deţinute la diverse societăţi comerciale de instituţii ale statului precum AVAS, Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării Industriei, diferite ministere, precum şi creanţe deţinute de stat în străinătate (precum cele în valoare de aproximativ 900 milioane dolari pe care Irakul ni le datora din activităţi comerciale dinainte de 1990).
Necesitatea schimbării legislaţiei de funcţionare a Fondului vine ca urmare a dificultăţii cu care se confruntă acesta dacă îşi propune să ofere foştilor proprietari contravaloarea acţiunilor sau ca aceştia să le poată lăsa administratorilor Fondului pentru a fi plasate pe piaţa de capital. În acest caz, cei aproximativ 200.000 de posibili acţionari care urmează să fie despăgubiţi, pot deveni o pradă uşoară pentru cei care vor să profite de portofoliul Fondului din care se vor plăti aceste despăgubiri şi care va fi de 4 miliarde euro. Cîştigurile substanţiale de după listarea Fondului vor veni în primul rînd pentru cei care vor cumpăra acţiunile foştilor proprietari şi care vor juca pe Bursă.
Mai mult, se pare că cele 114 companii care urmează să intre în portofoliul "Fondului Proprietatea" au relaţii strînse cu cei care conduc Fondul, numiţi de premier anul trecut şi care sunt parteneri de afaceri ai acestuia sau persoane care au participat la privatizările dubioase de după 1990.