Reporter: Vă rugăm să ne spuneţi ce v-a făcut să refuzaţi cele 250 de milioane de euro pe care Enel a propus să le acorde statului român în 2014, când eraţi ministru, şi să vă asumaţi responsabilitatea trimiterii dosarului la Curtea de Arbitraj de la Paris?
Răzvan Nicolescu: Încrederea în analizele pe care le aveam şi care arătau că am putea obţine mai mult, precum şi încrederea în profesionalismul întregii echipe care a lucrat la acest proiect.
Reporter: Nu v-a fost teamă că veţi fi tras la răspundere de autorităţile statului, în cazul unui eşec, în condiţiile în care ENEL a vrut să dea cele 250 de milioane de euro în baza unui studiu realizat de reputata instituţie HSBC?
Răzvan Nicolescu: Sincer, mi-a fost puţin teamă. Dacă Curtea ar fi decis o sumă mai mica de 250 milioane de euro, aş fi avut astăzi, mai ales ţinând cont de clipele pe care le trăim în România, o problemă dificilă de gestionat. Oricine s-ar fi putut întreba, bine, dar ce ţi-a venit să mergi la Curte, când puteai lua 250 milioane euro şi erai acoperit şi de un studiu. Mai era sigur şi soluţia să amânăm, o soluţie des utilizată astăzi. A fost un risc calculat şi asumat, decizie în urma căreia România a obţinut cu 151 milioane euro mai mult. În toată cariera mea nu m-am ferit să iau decizii pentru că am făcut tot timpul lucrurile cu onestitate, indiferent dacă am lucrat în diplomaţie, administraţie sau în mediul privat.
Reporter: Au existat ameninţări publice din partea ENEL că vor pleca din România. Credeţi că acest dosar a fost o cauză a acestor ameninţări?
Răzvan Nicolescu: Nu am văzut şi auzit aceste ameninţări. Enel mi se pare o companie care tratează cu foarte mult respect şi importanţă operaţiunile sale din România. Cred că această decizie ajută şi Enel pentru că poate fi un nou început în relaţia cu statul român.
Reporter: Statul a cerut peste 500 de milioane de euro, iar Curtea de Arbitraj de la Paris a stabilit 401 milioane de euro. Sunteţi mulţumit de suma obţinută?
Răzvan Nicolescu: Da. Suma este chiar cu puţin mai mare faţă de ceea ce mă aşteptam personal.
Reporter: Unde vor merge aceşti bani?
Răzvan Nicolescu: La SAPE şi apoi va fi o decizie a statului român ce va face cu aceşti bani. Personal, mi-aş dori să rămână în sectorul energetic, să fie folosiţi eficient şi să ajute la modernizarea sectorului.
Reporter: Există riscul plecării ENEL de pe piaţa românească, după această decizie?
Răzvan Nicolescu: Nu cred. Dimpotrivă, după încheierea acestui capitol, văd oportunităţi de întărire a parteneriatului ENEL cu statul român.
Reporter: V-a sunat să vă felicite vreun oficial al statului român?
Răzvan Nicolescu: Da. M-a sunat şi m-a felicitat cineva de la Ministerul Afacerilor Externe.
Reporter: Vă mulţumesc!
Dosarul în care România a obţinut acum decizia ca ENEL să-i dea peste 400 de milioane de euro a fost înregistrat acum câţiva ani la ICC Paris. SAPE a vrut să oblige Enel Investment Holding BV şi Enel SpA, în solidar, la plata preţului aferent Acţiunilor Opţiunii de Vânzare (Put Option Clause), în sumă totală de 521.583.574,40 euro, şi, pentru întreaga perioadă cuprinsă între data de 24 decembrie 2012 şi data achitării efective, plata dobânzii contractuale, la nivelul prevăzut în contractul de privatizare a Electrica Muntenia Sud, respectiv dobânda EURIBOR plus o marjă de 3% (prin raportare atât la preţul aferent Acţiunilor Opţiunii de Vânzare, cât şi la dividendele aferente cotei de participare a Reclamantului la profitul Enel Distribuţie şi Enel Energie).
În 2014, compania Enel s-a oferit să dea statului român, în această speţă, 250 de milioane de euro, în baza unui studiu HSBC, bani pe care, însă statul i-a refuzat, preferând să meargă la arbitrajul internaţional.
Potrivit prevederilor din contractul de privatizare, semnat în iulie 2007, Electrica avea dreptul de a vinde şi Enel are obligaţia de a cumpăra o parte sau întregul pachet de 23,57% din acţiunile fostei Electrica Muntenia Sud (dreptul de Opţiune "Put"), potrivit reprezentanţilor statului român.
Reprezentanţii Enel afirmau că valoarea exactă pentru achiziţionarea pachetului minoritar de acţiuni la Enel Muntenia Sud nu era definită cu precizie în contractul de privatizare, ci ar trebui calculată în baza unor anumite elemente ce pot lăsa loc la interpretări. Oficialii Enel spuneau că au avut discuţii în acest sens cu cei de la Electrica, însă nu s-a ajuns la un numitor comun.
În 2014, Enel şi-a anunţat intenţia să iasă de pe piaţa din România prin vânzarea afacerilor pe care le deţin în sectorul de energie. La începutul anului 2015, însă, Francesco Starace, CEO al grupului Enel anunţa că Enel nu va mai vinde activele din România, deoarece corespund noii strategii a grupului. Mai mult, acum doi ani, oficialii ENEL spuneau că investiţiile de capital pe care le vor face în România, pe partea de infrastructură şi reţele, se vor ridica la 630 milioane euro în următorii patru ani.
Grupul energetic italian Enel a confirmat oficial, recent, că a primit decizia Curţii de Arbitraj de la Paris, menţionând că rezultatul acestui arbitraj este în linie cu aşteptările companiei, şi a precizat că analizează în prezent detaliile acestei hotărâri: "Enel respectă decizia Curţii şi compania analizează în prezent detaliile acestei hotărâri. De altfel, rezultatul acestui arbitraj este în linie cu aşteptările companiei şi cu analiza efectuată intern asupra acestui caz".
•
• În 2016, statul român a pierdut un alt proces cu Enel la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris
Statul român a pierdut, în vara anului trecut, în procesul intentat companiei italiene Enel la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris pentru nerespectarea contractului de privatizare a filialei Electrica Muntenia Sud, trebuind să plătească cheltuieli de judecată în valoare de 1,5 milioane de euro. În acea speţă, statul român, prin Societatea de Administrare a Participaţiilor din Energie (SAPE), a cerut despăgubiri de la Enel de 834,2 milioane de euro şi de 378,6 milioane de lei pentru nerespectarea contractului de privatizare a filialei Electrica Muntenia Sud. Statul a mai pierdut până acum şi procesele intentate celorlalţi doi investitori care au cumpărat filiale Electrica, respectiv CEZ şi E.ON.
1. Bun Ministru. Bravo.
(mesaj trimis de anonim în data de 15.02.2017, 08:53)
Asta trebuie sa faca ministrii.
Politici si actiuni indraznete si curate.
1.1. ministrul perfect:-) (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de The Brute în data de 15.02.2017, 09:52)
dupa ce Petrom a micsorat capitalul social de la 18 miliarde RON la cinque , ca i-a bulversat si pe saracii de la Blackrock in asa fel incat nu au mai stiut in ce an se afla. Era pe vremea cand Aladin de la Deloitte audita pe doamna Gheorghe, cea fara deschidere la Mare...
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.02.2017, 11:20)
De acord!
Felicitari!
Hsbc e banca?
2. PSD=Guvern de Hoti
(mesaj trimis de The Q în data de 15.02.2017, 17:17)
Grindene-Kretinene, asta da ministru, nu maimutoii tai PSD-isti...
2.1. amice , n-ai invatat inca sa citesti ? (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de q - mic în data de 15.02.2017, 19:13)
- Intimplarea s-a petrecut in 2015 cind R.Nicolescu era ministru , in cabinetul V.Poanta !
- s-a umplut si aici de postaci anti.orice la centi , ce n.au habar nici de a citi , ci de a critica . nu inseamna ca guv. Poanta a fost neaparat ceva extraordinar !
- spor la citit -
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.02.2017, 22:40)
Hahaha
2.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.02.2017, 22:42)
Il iubesc pe Dottore Ponta copy-paste.
2.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.3)
(mesaj trimis de q - mic în data de 16.02.2017, 13:17)
good4you !
dar pe kukuveshi nu ? e din aceeasi bransa , de specialisti , cu studii la rank.xerox ...