GAMBLING  "Legislaţia jocurilor de noroc nu trebuie să fie o chestiune de noroc"

Reporter: La ce să ne aşteptăm în viitor pentru piaţa jocurilor de noroc online atât la nivel european, cât şi bineînţeles la nivelul ţării noastre?

Cristian Costea: Este recunoscut oficial că jocurile de noroc online au reprezentat în ultimii ani o activitate din domeniul serviciilor cu cea mai rapidă creştere în UE, fiind semnalate rate anuale de creştere chiar de 15%. Acest ritm rapid de dezvoltare al fenomenului jocurilor de noroc, precum şi nevoia tot mai acută a statelor membre de a genera venituri fiscale suplimentare în contextul crizei financiare globale s-au constituit într-un adevărat catalizator pentru majoritatea ţărilor din UE să legifereze jocurile de noroc online sau cel puţin să ia în calcul această posibilitate. Nu mai puţin adevărat este şi faptul că existenţa unei multitudini de site-uri web de jocuri de noroc, multe chiar din afara UE, în faţa cărora consumatorii erau vulnerabili şi care implică riscuri considerabile din perspectiva spălării banilor, fraudei şi protecţiei minorilor a creat o presiune suplimentară la nivelul statelor membre care au fost forţate să adopte măsuri şi să se alinieze curentului tot mai evident de a reglementa jocurile de noroc online pentru a putea proteja interesul public.

Dacă în anumite state (ex: UK, Italia, Malta, Franţa) se poate vorbi deja despre existenţa unor pieţe a jocurilor de noroc online mature a căror dezvoltare a presupus în mod evident şi modificări legislative succesive, în alte state, unele situate chiar în vecinătatea României, procesul este abia la început, cum este cazul Bulgariei care a adoptat cadrul legal iniţial în materia jocurilor de noroc online în cursul anului 2012 şi l-a modificat la sfârşitul anului 2013, sau al Croaţiei şi Lituaniei care au notificat Comisiei Europene proiectele lor de acte normative în materie în luna martie, respectiv februarie 2014.

România a recunoscut şi introdus la nivel legislativ posibilitatea de a organiza jocuri de noroc online încă din anul 2010, însă până în prezent nicio o licenţă pentru organizarea de jocuri de noroc online, respectiv autorizaţie pentru exploatarea acestor jocuri nu a fost eliberată în acest sens de către Ministerul Finanţelor Publice - Comisia de autorizare a jocurilor de noroc sau de către Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc (care începând cu aprilie 2013 a preluat atribuţiile Ministerului de Finanţe în domeniul jocurilor de noroc).

Cred totuşi că în anul 2014, ce-i drept, după o lungă aşteptare, vom asista la eliberarea primelor astfel de licenţe şi autorizaţii, demers care va contribui fără dubiu la reaşezarea şi dezvoltarea pieţei jocurilor de noroc din România. Răspunsul industriei de profil reflectat de poziţiile şi măsurile adoptate de principalii operatori sau actori din piaţa jocurilor online confirmă prezumţia generală că viitorul este sinonim cu desfăşurarea activităţilor de jocuri de noroc online în pieţe reglementate, chiar dacă asta va presupune costuri şi eforturi substanţiale atât pentru operatori, cât şi pentru autorităţile naţionale implicate. Se pare că industria de profil nu va avea altă alternativă decât să se conformeze reglementărilor în vigoare din diverse jurisdicţii şi să opereze cu integritate.

Reporter: Este legislaţia de la noi în materia jocurilor de noroc compatibilă cu legislaţia UE?

Cristian Costea: Vă referiţi probabil la decizia Comisiei Europene din luna noiembrie 2013 de a transmite Belgiei, Ciprului, Republicii Cehe, Poloniei, dar şi României o cerere oficială de informaţii privind legislaţia naţională care restricţionează furnizarea de jocuri de noroc.

Făcând o mică paranteză, Comisia Europeană în considerarea rolului ei de a asigura că legislaţia comunitară este aplicată corect de către statele membre, acordă o atenţie sporită reglementărilor naţionale în materia serviciilor de jocuri de noroc mai ales din perspectiva respectării libertăţilor fundamentale ale Tratatului privind funcţionarea UE.

Această cerere oficială de informaţii adresată României, reprezintă o fază preliminară a procedurii de infringement şi permite statului român să se conformeze de bună voie cerinţelor şi prevederilor TFUE.

Punctul de plecare al acestei proceduri l-a constituit plângerea depusă la Comisia Europeană în anul 2011 de către o importantă asociaţie de profil care reprezintă interesele principalilor operatori de jocuri de noroc online autorizaţi în spaţiul european împotriva cadrului legal din România în materia jocurilor de noroc.

Trebuie spus totuşi că România nu este singurul stat membru aflat sub lupa Comisiei Europene în ceea ce priveşte reglementarea naţională în domeniul jocurilor de noroc, în prezent la nivelul Comisiei existând numeroase plângeri în curs de soluţionare şi proceduri de infringement nefinalizate împotriva a nu mai puţin de 20 state membre.

Reporter: Care sunt principalele critici aduse cadrului legal autohton aplicabil jocurilor de noroc din perspectiva neconformităţii cu legislaţia UE?

Cristian Costea: Principalele critici aduse cadrului legal român se referă la neconformitatea cu articolele 49 şi 56 TFUE a condiţiilor şi cerinţelor impuse de autorităţile române pentru acordarea licenţei şi autorizaţiei în vederea organizării şi exploatării jocurilor de noroc online pe teritoriul României, respectiv obligativitatea constituirii ca persoană juridică română şi deţinerea (directă sau indirectă) a unei licenţe offline pentru a putea obţine o licenţă online.

O altă neconformitate cu legislaţia UE a prevederilor legale aplicabile în prezent în România o constituie şi interdicţia desfăşurării activităţilor de marketing, reclamă, publicitate sau orice alte activităţi cu caracter promoţional privind jocurile de noroc online care nu sunt autorizate pe teritoriul României. Nu în ultimul rând, se impune să amintim şi critica generală adusă cadrului legal din România la care se face referire chiar în Comunicatul de presă al Comisiei Europene din 20 noiembrie, respectiv aparenta lipsă de coerentă a politicii naţionale în domeniul jocurilor de noroc.

Reporter: Credeţi că noul proiect de act normativ care va modifica OUG nr. 77/2009 va rezolva această problemă a neconformităţii cadrului legal român cu legislaţia UE?

Cristian Costea: Din analiza preliminară a noului proiect de act normativ făcut public, aş zice o parte din aceste neconformităţi vor fi eliminate odată cu intrarea în vigoare a noilor reglementări. De altfel, chiar în Nota de fundamentare a proiectului de ordonanţă de urgenţă care va modifica OUG. NR. 77/2009 regăsim intenţia declarată a autorităţilor române de a propune reglementări legislative care să evite încălcarea prevederilor Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene. De exemplu, în cadrul textului noului proiect se prevede că inclusiv persoanele juridice constituite legal în Uniunea Europeană vor putea să dobândească calitatea de organizator licenţiat de jocuri de noroc în România. Pentru restul neconformităţilor amintite anterior, nu am identificat prevederi exprese care să conducă la înlăturarea lor integrală. Totuşi, se impune să amintim că acesta este doar un proiect de act normativ, el mai putând suferi modificări până la momentul adoptării lui.

Reporter: În opinia dumnevoastră, care credeţi că sunt cele mai importante măsuri care ar trebui implementate la nivel legislativ şi puse în aplicare de autorităţile competente pentru stimularea pieţei jocurilor de noroc şi atragerea de noi operatori land-based şi/sau online?

Cristian Costea: Există cel puţin trei astfel de măsuri cărora autorităţile statului ar trebui să le acorde o atenţie sporită, fiecare dintre acestea contribuind în mod egal la instituirea unui mediu adecvat şi sănătos propice dezvoltării pieţei jocurilor de noroc din România:

(1)Menţinerea la nivel legislativ a acelor condiţii/ cerinţe de licenţiere nediscriminatorii, care sunt absolut necesare şi adecvate pentru atingerea obiectivelor urmărite.

(2)Stabilierea unui nivel de taxare rezonabil, coerent şi stabil care să descurajeze migraţia către piaţa neagră.

(3)Monitorizarea permanentă şi combaterea fermă a activităţii operatorilor nelicenţiaţi.

Referitor la această ultimă măsură, se impune să amintim că la sfârşitul anului trecut am asistat la o premieră cu repercusiuni asupra activităţii anumitor operatori de jocuri de noroc online nelicenţiaţi care ofereau serviciile lor jucătorilor din România. Astfel, este pentru prima dată când o autoritate/ instituţie publică (în cazul de faţă Oficial Naţional pentru Jocuri de Noroc) a iniţiat un dialog cu furnizorii de internet pentru a bloca accesul jucătorilor români la site-urile neautorizate. Este interesant de subliniat aici ca însăşi industria de profil recunoaşte că blocarea adresei de IP de către furnizorii de servicii de internet la solicitarea autorităţilor competente alături de blocarea transferurilor bancare către operatorii de jocuri de noroc nelicenţiaţi sunt unele dintre cele mai eficiente remedii pentru stoparea proliferării unei pieţe negre a jocurilor de noroc online în afara mediului reglementat. Dar, strict din punct de vedere legal instituirea unei măsuri obligatorii de blocare a accesului la anumite site-uri comportă numeroase interpretări şi analize aprofundate, existând deja numeroase voci care susţin că o astfel de măsură vine să afecteze libertăţile fundamentale consacrate de Tratatul privind funcţionarea UE.

Reporter: Dacă tot v-aţi referit la nivelul de taxare al jocurilor de noroc din România, cum credeţi că vor influenţa noile taxe piaţa jocurilor de noroc?

Cristian Costea: Întâlnirile şi dialogurile mele din ultima perioadă cu diverşi operatori de jocuri de noroc de la nivelul UE interesaţi de piaţa jocurilor de noroc din România sau care doresc să-şi extindă activitatea lor şi în mediul online, au relevat că nivelul de taxare reprezintă un element deosebit de important pentru aceştia în luarea unei decizii pentru intrarea sau ieşirea de pe piaţa din România. Tocmai de aceea sunt susţinătorul ideei implementării unui model de taxare situat la un nivel rezonabil, care să nu-i împiedice în mod artificial pe acei operatori de jocuri de noroc care nu beneficiază de o mare putere financiară să intre şi să se menţină activi pe piaţa jocurilor de noroc din România.

Un element de noutate cu privire la nivelul taxelor aferente licenţei de organizare, precum şi a autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc propuse prin proiectul de act normativ care va modifica cadrul legal general în domeniul jocurilor de noroc (OUG nr. 77/2009), se referă la introducerea unui nou sistem de taxare exprimat în moneda Euro. Se impune să precizăm că o parte din noile taxe reflectă aproximativ acelaşi cuantum al taxelor exprimate anterior în lei. Totuşi, există şi anumite excepţii, cum ar fi cazul taxei aferente licenţei de organizare a jocurilor de noroc caracteristice activităţii cazinourilor, a jocurilor de noroc de tip pariuri în cota fixă online sau de tip bingo online, care prezintă diferenţe semnificative faţă de nivelul anterior, situaţie care este de aşteptat să favorizeze/ afecteze, după caz, respectivele segmente de piaţă.

Există totuşi şi o veste bună legată de stabilirea taxelor aferente autorizaţiilor pentru exploatarea jocurilor de noroc. Astfel legislaţia în vigoare conţine anumite prevederi referitoare la calcularea şi plata respectivei taxe, care au suscitat numeroase interpretări contrare şi înaintarea a numeroase solicitări din partea organizaţiilor şi asociaţiilor de profil, dar şi a operatorilor de jocuri de noroc, în vederea adoptării unei poziţii oficiale de către autorităţile competente cu privire la determinarea bazei în funcţie de care taxa de autorizare este calculată. Odată cu apariţia noului proiect de act normativ, această neclaritate legislativă va fi definitiv înlăturată, deoarece este prevăzut în mod expres că "venitul din jocurile de noroc al unui operator se calculează ca diferenţa între sumele încasate de la jucători cu titlu de taxă de participare la joc şi premiile acordate pentru fiecare tip de joc" (termenul folosit de industria de profil pentru această diferenţă fiind "GGR").

Acest demers al autorităţilor române în vederea definitivării modelului de taxare al jocurilor de noroc nu este deloc întâmplător, această modalitate de calcul a veniturilor obţinute din activitatea de jocuri de noroc reflectând nu numai practicile curente ale industriei de profil, dar şi poziţia oficială a numeroase instituţii sau organizaţii europene exprimată de nenumărate documente oficiale. Menţionăm cu titlu de exemplu, Comunicarea CE din 23.10.2012 în care este utilizat GGR-ul ca şi unitate de măsură a încasărilor generate de jocurile de noroc (atât online cât şi tradiţionale) şi în consecinţă, ca şi unitate de măsură a dimensiunii valorice a acestei pieţe sau raportul Asociaţiei The European Lotteries cu privire la Loteriile din Europa din 2011, în cadrul căruia activitatea economică a tuturor loteriilor naţionale din UE este măsurată prin raportare la GGR-ul acestora şi exemplele pot fi nenumărate.

Nu în ultimul rând, conform studiului realizat de Swiss Institute of Comparative Law, cifra de afaceri a unui operator de jocuri loteristice ar trebui să nu includă sumele achitate câştigătorilor cu titlu de premii întrucât aceste sume nu le aparţin operatorilor, care mai degrabă ţin în custodie acele sume de bani, pe termen scurt, pentru a le plăti câştigătorilor. Această abordare a calculului cifrei de afaceri a unui operator loteristic este similară aceleia specificate în Articolul 5 (3) (a) EUMR cu privire la calculul cifrei de afaceri a instituţiilor de credit şi a societăţilor de asigurări.

Reporter: Vă mulţumesc!