Gazoductul Iaşi-Ungheni, prin care vor fi interconectate sistemele de gaze ale României şi Republicii Moldova, va fi funcţional până la finele anului viitor, termenul propus fiind 1 decembrie 2013, au anunţat premierii celor două ţări, Victor Ponta şi Vlad Filat, care au semnat în acest sens o Declaraţie comună de derulare a proiectului.
Potrivit Mediafax, reprezentanţii celor două guverne au mai convenit să iniţieze procedurile de realizare a liniei de interconectare electrică Iaşi-Ungheni cu o putere de 400 KW, a liniei electrice Falciu-Godeşti de 110 KW până la sfârşitul acestui an şi a interconectării Bălţi-Suceava de 400 KW.
Vlad Filat a declarat: "Sistemul de gaze din Republica Moldova va fi racordat, prin România, la sistemul de gaze european. Asta nu înseamnă obligatoriu că sursa sau cei care vor livra acest gaz să poată fi identificaţi dintr-o ţară sau alta, ci asta înseamnă acces la piaţă şi diversificarea furnizării. Este un proiect de interconectare reciprocă şi, în anumite situaţii, pot fi identificate surse atractive de gaze naturale din Est, asta nu înseamnă obligatoriu din Federaţia Rusă. Este vorba de gazul de alternativă".
La sfârşitul lunii mai, Guvernul de la Bucureşti a avizat indicatorii tehnici de construcţie a conductei de interconectare a sistemului de trans-port gaze din România şi Republica Moldova, pe ruta Iaşi-Ungheni. "Este un proiect agreat de mai mult timp la nivelul principiilor şi discuţiilor politice, dar care niciodată nu a fost pus în practică. De fiecare dată, din partea Guvernului României au fost vorbe frumoase şi atât, dar acum a fost aprobat", a spus atunci Ponta. El a arătat că acest proiect are o importanţă strategică şi politică pentru colaborarea între cele două ţări.
Conducta de gaze dintre Româ-nia şi Moldova va asigura un tranzit de 1,5 miliarde metri cubi anual pe ruta Iaşi-Ungheni. Costurile de construcţie sunt estimate la 20 milioane euro, din care partea României va fi de circa 12 milioane euro.
România importă cea mai mare parte a gazelor de la Gazprom, la preţuri de aproape trei ori mai mari faţă de gazele extrase intern. O altă rută de import pentru România este conducta Arad-Szeged (Ungaria), dar cantităţile livrate sunt nesemnificative.