GILDA LAZĂR, JTI: "Ne aşteptăm la creşterea contrabandei cu tutun la 19%, în ianuarie"

Reprezentanţii din industria tutunului se aşteaptă ca nivelul contrabandei din domeniu să atingă o nouă cotă alarmantă, în ianuarie, de circa 19%, potrivit doamnei Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications în cadrul JT International România, Moldova şi Bulgaria, care estimează că şi în lunile următoare piaţa neagră a ţigaretelor va înregistra creşteri mari.

Domnia sa a subliniat, ieri, că, dacă acest nivel al contrabandei se va menţine pe toată perioada anului în curs, statul va pierde în jur de 600-700 de milioane de euro din neplata taxelor aferente produselor vândute ilegal, după ce, anul trecut, bugetul de stat a pierdut o jumătate de miliard de euro, la finalul lui 2014 comerţul ilegal cu tutun ridicându-se la aproximativ 16%.

Principalul motiv care stă la baza acestei evoluţii este impredictibilitatea fiscală, a subliniat Gilda Lazăr, adăugând că nu există o corelare între politicile fiscale şi politicile de implementare a legii, între vamă, poliţia de frontieră şi ANAF.

Menţionând că acciza va ajunge, în acest an, la nivelul la care ar fi trebuit să fie în 2018, conform calendarului stabilit în anul 2010, respectiv 412 lei pe mia de ţigarete (90 de euro/1000 de ţigarete), reprezentantul JTI suţine că presiunea cea mai mai mare va fi în segmentul low al pieţei, care este cel mai vulnerabil.

Gilda Lazăr a declarat: "Aşa-zisa indexare a cursului la care se calculează acciza şi, ulterior, stabilirea unui curs arbitrar pentru 2015 au dus contrabanda la cote record - media anuală de 16% din 2014, cea mai ridicată din ultimii patru ani, a fost mult depăşită de nivelul înregistrat în ianuarie 2015, potrivit datelor preliminare ale Novel.

În plus, a fost schimbată şi structura accizei, astfel încât componenta ad valorem nu se mai modifică gradual, cu 1%, ci brusc, cu 4%, ceea ce înseamnă că diferenţele de preţ între produsele cele mai ieftine şi cele mai scumpe se va diminua. În consecinţă, cine va avea bani, va fuma Sobranie (n.r. brand de lux produs de JTI), cine nu, de contrabandă. Iar propunerile de modificare a Codului Fiscal nu fac decât să ne sporească îngrjiorarea. Accizele la ţigarete sunt singurele care continuă să crească înainte de termen, astfel că în 2015 vor ajunge la nivelul prevăzut în Directiva europeană privind taxarea produselor din tutun pentru 2018! Experienţele trecutului, pe care guvernanţii le uită mult prea uşor, arată că tot ce s-a obţinut suplimentar pe termen scurt a fost pierdut înzecit pe termen mediu. În strategia fiscal bugetară era prevăzută o creştere anuală de 10% la încasări din acciză. Cursul la care s-a plătit acciza a crescut artificial în 2014, cu 5%, dar încasările numai cu 3-4% (procentul include creşterea anuală a accizei), din cauza scăderii pieţei legale! Reamintesc şi că, în 2010, după o mărire cu 50% a accizei în mai puţin de nouă luni, contrabanda a depăşit cota de 36%. Dat fiind că un punct procentual de contrabandă înseamnă pierderi la buget de circa 35 de milioane de euro, subiectul a devenit, la momentul respectiv, o prioritate pe agenda Consiliului Suprem de Apărate a Ţării. Ar fi bine să nu ajungem în situaţia de atunci ca să elaborăm o Strategie naţională de combatere a contrabandei, strategie care să fie susţinută de toţi actorii implicaţi, de cei care concep politicile fiscale şi de cei care le aplică".

Referitor la proiectul noului Cod Fiscal, Sorana Mantho, Director Corporate Affairs Philip Morris România, subliniază: "Apreciem intenţia autorităţilor de a sprijini dezvoltarea economiei româneşti inclusiv prin măsuri de relaxare fiscală. Philip Morris România susţine măsurile care au ca rezultat creşterea economică şi stimularea investiţiilor străine. În opinia noastră, aceste măsuri trebuie sa fie sustenabile şi să genereze rezultate pe termen lung. Pentru mediul de afaceri este esenţială existenţa unui mediu predictibil şi suntem încrezători că odată cu introducerea acestui nou cod să fie asigurat acest cadru atât de necesar dezvoltării durabile în următorii ani. Sperăm ca noul Cod Fiscal să creeze premisele pentru ca în următorii ani să nu asistăm la schimbări generate de insuficienţa resurselor la bugetul de stat".

Contrabanda cu ţigări a atins recordul ultimilor patru ani, la finalul lui 2014, în ciuda restructurării Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), cu bani de la Banca Mondială, şi a declaraţiilor repetate făcute de reprezentanţii fiscului, care spuneau, printre altele, că vor elimina din piaţă comerţul ilicit cu produse din tutun.

Încă din luna decembrie 2013, inspectorii din cadrul Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală (DGAF), înfiinţată ca urmare a restructurării ANAF, anunţau că şi-au început lucrul.

Obiectivele urmărite în demersul restructurării fiscului erau creşterea capacităţii administraţiei pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale şi creşterea gradului de conformare voluntară la plată, în vederea îmbunătăţirii substanţiale a colectării impozitelor şi a contribuţiilor sociale.

Jucătorii din domeniul tutunului apreciau, în septembrie 2013, că nivelul crescut de 15%, înregistrat la acea vreme de piaţa neagră a ţigaretelor, ar fi "doar o problemă conjuncturală", sperând ca, imediat după încheierea procesului de reorganizare şi restructurare a Agenţiei Naţionale pentru Administrare Fiscală şi a Autorităţii Naţionale a Vămilor, "contrabanda să intre din nou pe trend descrescător".

Se pare că industria a rămas cu speranţa, întrucât nivelul mediu al contrabandei cu tutun a atins, anul trecut, cel mai ridicat stadiu anual din 2011 până în prezent, respectiv 15,9%, media anuală din 2013 fiind de 13,7%, potrivit companiei de cercetare Novel Research.

Ministerul de resort a decis, anul trecut, că accizele vor fi calculate de acum înainte în lei - nu în euro la cursul BCE de la 1 octombrie, ca până în prezent -, din 2016 nivelul accizei urmând să fie indexat cu rata inflaţiei.

Specialiştii susţin că, de fapt, îngheţarea accizei la valoarea de anul trecut reprezintă creşterea acestei taxe, în contextul în care, dacă ar fi fost păstrată vechea formulă de calcul, valoarea accizei ar fi trebuit să scadă.

• JTI distruge, în aceste zile, ţigări de contrabandă în valoare de 2 milioane euro

JTI România distruge, în perioada 23-27 februarie, circa 660.000 pachete de ţigarete de contrabandă şi peste 75 kg tutun confiscat. Ţigaretele şi tutunul vrac capturate au o valoare de aproape 2 milioane euro, din care aproximativ 80% înseamnă taxe neîncasate de statul român.

Potrivit Codului Fiscal, producătorii din industria tutunului care au o cotă de piaţă mai mare de 5% sunt obligaţi să distrugă ţigaretele de contrabandă care sunt mărci din portofoliul propriu. De asemenea, producătorii legali distrug şi restul mărcilor necomercializate în România şi tutunul vrac confiscat, într-o proporţie corespunzătoare cotei de piaţă a fiecăruia. Distrugerea are loc în prezenţa unei comisii, din care fac parte reprezentanţi ai Poliţiei şi ai Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. "Odată primită notificarea din partea autorităţii care a făcut confiscarea, fie că e vorba de două pachete capturate la Halmeu sau de 100.000 la Albiţa, reprezentantul producătorului se deplasează la locul respectiv şi le ridică, pe bază de proces-verbal. Nepreluarea produselor de către companiile de tutun, în termen de 30 de zile de la data înştiinţării, atrage suspendarea autorizaţiei", potrivit Gildei Lazăr.

În urmă cu circa zece ani, ţigaretele confiscate erau revalorificate de autorităţi, la preţuri inferioare celor practicate de producători şi fără acordul deţinătorilor mărcilor. Potrivit JTI, "statul făcea concurenţă neloială şi încălca dreptul de proprietate al companiilor asupra mărcilor. În acelaşi timp, nu există nicio garanţie în privinţa calităţii, a condiţiilor de transport şi depozitare pentru produsele confiscate".

Reprezentanţii companiei subliniază că, iniţial, produsele confiscate erau distruse prin incinerare, însă costurile ridicate şi eventualele probleme de mediu au impus identificarea altor soluţii: "S-a încercat şi distrugerea directă, la groapa de gunoi, unde se turnau diverse substanţe pentru denaturarea produselor, după care pachetele erau presate cu buldozerul şi acoperite cu pământ. În prezent, pachetele sunt tocate înainte de fi duse la groapă, pentru a se elimina riscul recuperării lor".

Pe parcursul anului trecut, JTI România a distrus peste 985.000 pachete de ţigarete de contrabandă şi circa 3.900 kg de tutun, în valoare de circa 3 milioane de euro, cheltuind 75.000 euro în acest sens.

Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat, după companiile din sectorul petrolier. În 2014, cei trei mari producători de tutun au contribuit cu 2,7 miliarde euro la bugetul de stat.