EnglishSăptămâna aceasta, se aşteaptă ca Parlamentul European să adopte o nouă legislaţie asupra modului în care ţările UE pot interzice cultivarea plantelor modificate genetic, potrivit unui comunicat Greenpeace remis azi redacţiei.
În săptămânile următoare, legea va fi aprobată şi de către ministerele europene şi apoi va intra în vigoare, mai arată sursa citată.
"Greenpeace îşi exprimă îngrijorarea cu privire la companiile de biotehnologie care au un rol central în cadrul procesului de interzicere şi asupra altor puncte slabe din cadrul legislaţiei. Acest briefing explică conţinutul noii legi şi posibilele sale consecinţe", conform comunicării.
Marco Contiero, directorul de politici agricole al Greenpeace EU a declarat: "Această nouă lege ar trebui să ofere ţărilor un anumit grad de libertate în ceea ce priveşte modul în care pot preveni creşterea culturilor MG pe teritoriul lor. Dar are anumite scăpări grave; garantează companiilor de biotehnologie puterea de a negocia cu guvernele alese şi exclude cel mai puternic argument legal pentru interzicerea culturilor MG: dovada faptului că acestea dăunează mediului".
Noua lege completează Directiva 2001/18 asupra eliberării intenţionate în mediul înconjurător a organismelor modificate genetic (OMG).
"Ţările au la dispoziţie două opţiuni pentru a restricţiona sau interzice cultivarea de plante modificate genetic pe întreg cuprinsul teritoriilor lor sau parţial: 1. O companie care solicită eliberarea unei autorizaţii pentru cultivarea de OMG poate primi o solicitare de la guverne pentru excluderea teritoriilor lor din zona geografică acoperită de autorizaţie. Solicitarea va trebui trimisă în termen de 45 de zile de la publicarea raportului de evaluare a siguranţei, condus de Autoritatea Europeană pentru Siguranţă Alimentară (EFSA). Cu toate acestea, compania care doreşte să obţină autorizaţia poate refuza cererea. 2.În schimb, guvernele pot decide să interzică cultivarea pe teritoriul naţional a unei singure culturi modificată genetic sau a unui grup de culturi modificate genetic, definit de cultura în sine (de exemplu, porumb) sau trăsătură (de exemplu, rezistenţa la ierbicide). Interdicţia va trebui să se bazeze pe motive precum: (a) obiective de politică de mediu;(b) planuri de ţară şi planuri care privesc dezvoltarea oraşelor; (c) folosirea terenurilor; (d) impacturi socio-economice; (e) evitarea prezenţei OMG-urilor în alte produse; (f) obiective de politică agricolă; (g) politici publice", potrivit comunicatului.
Prima opţiune, cea în care guvernele negociază direct cu companiile, a fost introdusă în urma unui puternic lobby din partea guvernului britanic.
"Această opţiune le surâde companiilor producătoare de OMG-uri pentru că descurajează interzicerea culturilor de OMG la nivel naţional. Industria biotech a luptat îndelung pentru a preveni ca, pentru a interzice OMG-urile, ţările să folosească argumente ştiinţifice, legate de impacturi de mediu şi riscuri la nivel naţional. În acelaşi timp, lobby-iştii pro OMG condamnă noua lege pentru că nu stabileşte un proces de interzicere bazat pe date ştiinţifice.
În urma adoptării noii legi, se aşteaptă ca anumite ţări, în special cele unde culturile de OMG-uri sunt interzise în prezent să menţină acest statut (de exemplu: Austria, Franţa, Grecia, Ungaria, Italia, Germania, Polonia, Bulgaria şi Luxemburg). Rămâne de văzut dacă acest lucru se va face prin instaurarea unor interdicţii la nivel naţional sau dacă guvernele vor prefera să negocieze cu companiile pentru excluderea teritoriilor lor din zona geografică pentru care se depun cereri de autorizare a culturilor", mai arată sursa citată.
Greenpeace îşi manifestă îngrijorarea faţă de faptul că noua lege nu va oferi ţărilor un drept solid din punct de vedere legal de a interzice culturile modificate genetic, pentru că împiedică guvernele UE să folosească în preocupările de mediu ca justificare pentru interdicţia la nivel naţional.
"Potrivit textului agreat, motivele pe care guvernele le pot folosi pentru a justifica o interdicţia < nu vor fi, în orice caz, în conflict cu evaluarea riscului de mediu > desfăşurată de EFSA. Cu alte cuvinte, guvernele sunt împiedicate de la a putea justifica interdicţiile la nivel naţional pe motive legate de impacturile de mediu sau riscurile ridicate de culturile MG, chiar şi atunci când acele impacturi sau riscuri nu au făcut parte din evaluarea de siguranţă EFSA.
Excluderea < preocupărilor de mediu > din lista de motive pentru a interzice culturile MG va avea consecinţe grave. Tratatele UE îngreunează foarte mult posibilitatea ca ţările să restricţionee circulaţia bunurilor pe piaţa internă, din alte motive decât cele legate de siguranţa mediului şi a sănătăţii. În mod evident, interzicerea cultivării de OMG-uri ar limita circulaţia acestor produse MG şi astfel ar crea nelinişti interne legate de piaţă, de vreme ce interzicerea nu s-ar baza pe motive de protecţie a mediului", transmite organizaţia pentru protecţia mediului.
Greenpeace aminteşte că, anul trecut, Jean-Claude Junker, Preşedintele Comisiei Europene, a promis o revizuire a procesului de luare a deciziilor în ceea ce priveşte autorizaţiile pentru culturile modificate genetic. Anunţul a venit în urma criticilor exprimate de mai multe guverne europene, faţă de actualele reglementări UE. Criticile se referă îndeosebi la puterea Comisiei de a aproba culturile de OMG-uri în ciuda opoziţiei manifestate de majoritatea ţărilor membre UE. În februarie 2014, 19 guverne au respins un plan al Comisiei de a autoriza cultivarea unui tip de porumb modificat genetic (porumbul 1507 produs de compania Pioneer), dar, cu toate acestea, Comisia vrea să aprobe cultivarea acestei plante în 2015. În ciuda acestui blocaj de lungă durată, Comisia a exclus acum aprobarea cultivării de OMG-uri de la revizuirea regulilor UE, restrângând-o numai la autorizaţiile pentru culturile MG pentru importuri şi cele folosite drept hrană şi furaje pentru animale, notează Greenpeace.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
