Guvernanţa corporativă, la nivelul de avarie în Hidroelectrica

Accelerarea procesului de listare la bursă a Hidroelectrica şi implementarea principiilor de guvernanţă corporativă se află printre obiectivele asumate ale noului Directorat al companiei, numit de Consiliul de Supraveghere, miercurea trecută, după cum se arată într-un comunicat de presă al companiei.

Este uşor să înşiri cuvinte care dau bine pe o foaie, dar să le şi aplici este cu totul altceva.

Dacă îţi asumi un comportament în linie cu guvernanţa corporativă şi mai spui şi că vrei să te listezi, atunci onestitatea reprezentanţilor companiei faţă de public ar trebui să fie un minim necesar.

În schimb, Hidroelectrica se joacă cu documentele postate pe site-ul propriu şi le înlocuieşte, după cum i se năzare, fără să notifice schimbările către public.

De exemplu, acţionarii Hidroelectrica s-au întrunit, lunea trecută, şi au decis completarea Consiliului de Supraveghere (CS), prin cooptarea lui Karoly Borbely şi a lui Radu Spiridon Cojocaru, şi prin renumirea în CS a Oanei Truţă, reprezentantul acţionarului minoritar Fondul Proprietatea, care demisionase anterior.

Informaţia a fost publicată de ziarul BURSA, marţi, 4 iulie, pe surse, dar a apărut şi pe agenţia de ştiri News.ro, precum şi pe alte site-uri de presă, fără să fie infirmată de companie.

Mai mult, Hidroelectrica a publicat pe site-ul propriu hotărârea acţionarilor, prin care au fost numiţi în Consiliul de Supraveghere Karoly Borbely, Radu Spiridon Cojocaru şi Oana Truţă.

Ulterior, documentul privind hotărârea AGA de pe site-ul Hidroelectrica a fost modificat, numele lui Radu Spiridon Cojocaru dispărând fără urmă din decizie.

Radu Spiridon Cojocaru este membru în Consiliul de Supraveghere al OMV Petrom şi se pare că nu a acceptat mandatul de membru CS al Hidroelectrica, pentru că ar fi fost în conflict de interese.

Potrivit unor surse din piaţă, Registrul Comerţului a refuzat să înregistreze hotărârea AGA de completare a CS-ului, câtă vreme unul din membri nu a acceptat mandatul.

După ce ziarul BURSA a întrebat care este motivul modificării, Hidroelectrica a revenit la forma iniţială a hotărârii, tot fără notificare.

În spiritul guvernanţei corporative, Hidroelectrica ar fi trebuit să notifice public aceste modificări în actele oficiale.

Radu Spiridon Cojocaru nu putea accepta mandatul în CS-ul Hidroelectrica, întrucât contractul pe care ar fi trebuit să îl semneze conţine obligaţii de neconcurenţă. Conform contractului de mandat, "administratorul , în mod direct sau indirect, fie în nume propriu ori în calitate de salariat, agent, administrator, director, asociat, acţionar, investitor sau orice altă calitate, este de acord şi se obligă să nu se angajeze în orice activitate sau afacere care este în concurenţă cu sau similată cu o activitate sau afacere a Societăţii, ori cu o activitate sau afacere pe care Societatea o desfăşoară sau îşi propune să o desfăşoare".

Un alt membru CS , Dan Laurenţiu Tudor, este, în acelaşi timp, director general adjunct la Electrocentrale Bucureşti, conform CV-ului postat pe site-ul Hidroelectrica, încălcând obligaţiile de neconcurenţă din contractul de mandat.

Încălcarea principiilor de guvernanţă corporativă la Hidroelectrica este semnalată şi de Fondul Proprietatea.

Într-un comunicat de vineri, FP îşi exprimă dezamăgirea în legătură cu numirea noului Directorat interimar la Hidroelectrica.

"În ceea ce priveşte noii numiţi, nu s-a desfăşurat un proces de selecţie transparent şi competitiv, iar majoritatea membrilor Consiliului de Supraveghere au acţionat neprofesionist, propunând ad-hoc candidaţi în timpul şedinţei Consiliului de Supraveghere", a declarat Greg Konieczny, CEO Fondul Proprietatea şi Manager de Portofoliu, adăugând: "Fiecare candidat a fost recomandat de cate un membru diferit al Consiliului de Supraveghere, fără a se ţine cont de activităţile de baza ale companiei, ceea ce a condus la un Directorat compus din trei membri fără experienţă dovedită în domeniul producţiei de hidroenergie sau al comerţului cu energie electrică, care nu va putea, prin urmare, gestiona activităţile principale ale companiei.

Este din ce în ce mai îngrijorător faptul că, în loc să fie excepţii, interimatele a fost prelungite succesiv în ultimele 12 luni: acest nou interimat face parte din lunga serie de 3 numiri provizorii şi 3 prelungiri de mandat pentru Directorat, la care s-au adăugat alte 3 numiri provizorii şi 2 prelungiri pentru Consiliul de Supraveghere. Numirile interimare au fost făcute fără respectarea elementară a principiilor de guvernanţă corporativă, care prevăd criterii şi proceduri de transparenţă şi profesionalism pentru selectarea Consiliului şi a Directoratului. Prezumtiv, majoritatea membrilor interimari au fost recomandaţi în primul rând pe baza relaţiilor personale sau legăturilor politice, fără a avea însă calificările profesionale şi experienţa relevantă prevăzute în Legea 111/2016. Frecvenţa mare a acestor schimbări împiedică Hidroelectrica să adopte planul administrativ, fundamental pentru următorii 4 ani, ceea ce înseamnă că dezvoltarea, creşterea performanţei, şi, în cele din urmă, listarea companiei sunt grav obstrucţionate.

Există o evidentă lipsă de viziune şi strategie în privinţa bunăstării şi stabilităţii pe termen lung a Hidroelectrica, iar dacă va continua, această situaţie riscă să readucă compania în perioada neagră care a condus-o la insolvenţă".

Potrivit FP, înlocuirea Directoratului precedent survine în pofida rezultatelor financiare extraordinare obţinute de acesta: "Profitul înainte de impozitare în primul trimestru al anului 2017 a fost cu 38% mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului 2016, un an cu un profit record în istoria companiei - de 1,27 miliarde de lei".

Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica a numit, miercurea trecută, un nou Directorat, format din Bogdan Badea, preşedinte, Mihai Bratu şi Mihai Zdru, membrii. Bogdan Badea este fost secretar de stat la Ministerul Energiei, Mihai Zdru este fost director Transelectrica, iar Marian Bratu este Manager la Departamentul Mentenanţă Hidroelectrica.