GUVERNATORUL BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI: România s-ar fi împrumutat la costuri mult mai mari dacă nu apela la FMI

Opţiunea acestui aranjament de finanţare de la instituţiile financiare internaţionale este, în mod evident, una bună dacă ne uităm la nivelul costurilor, a explicat ieri Guvernatorul Băncii Naţionale a României, domnul Mugur Isărescu, adăugând că România s-ar fi împrumutat la costuri mult mai mari dacă nu ajungea la un acord cu Fondul Monetar Internaţional.

"Dacă România s-ar fi împrumutat, în prezent, cu 12 miliarde euro, ar fi făcut-o la costuri mult mai ridicate pe pieţele internaţionale şi, în plus, ar fi avut un acces limitat la aceste pieţe, în ciuda dobânzilor care au scăzut", a declarat Guvernatorul BNR.

Domnul Isărescu a mai precizat că toate finanţările private de anul trecut, aproximativ 20 miliarde euro, au fost contractate la un cost de aproximativ 4 - 5 % pe an.

Dobânda pe care urmează să o plătim pentru împrumutul de la FMI este de aproximativ 3,4 - 3,5%, a spus Guvernatorul, adăugând că, în prezent, dobânda pe care Banca Centrală o plăteşte, conform legii, pentru rezervele minime obligatorii în valută ale băncilor este de 2,9%, însă tendinţa acesteia este de a creşte.

Valoarea aranjamentului financiar extern negociat de ţara noastră cu instituţiile internaţionale se ridică la 19,95 miliarde de euro, urmând ca în acest an să atragem 11,8 miliarde de euro, anul viitor încă 7,1 miliarde de euro, iar în 2011 restul de 1,05 miliarde de euro, potrivit domnului Isărescu.

După provenienţa banilor, ţara noastră va primi, în acest an, 8,5 miliarde de euro de la FMI, 2,5 miliarde de euro de la Comisia Europeană, aproximativ 0,5 miliarde de euro de la Banca Mondială şi încă 0,3 miliarde de euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pe proiecte.

Domnia sa a declarat: "Sumele pe acest an se potrivesc estimărilor, avansate şi de oficiali ai băncii centrale. În scenariu optimist, golul de finanţare era estimat la 7-8 miliarde euro, în scenariu pesimist la 14 miliarde euro".

În cazul în care adunăm şi banii pe care am putea să îi primim de la Banca Europeană de Investiţii, finanţarea ţării noastre ar depăşi 20 miliarde de euro. Domnul Isărescu a precizat că am putea beneficia de o finanţare pentru proiecte de aproximativ un miliard şi jumătate de euro pe an de la BEI.

În ciuda prognozelor şi "profeţiilor" din ultima perioadă şi ţinând cont de acest program de finanţare externă, Guvernatorul BNR se arată optimist şi consideră că "economia României va rămâne, în acest an, în zona pozitivă".

BNR urmăreşte stabilizarea rezervelor valutare

Pe măsură ce intră sumele din angajamentul extern de împrumut, BNR intenţionează ca, până în 2011, să realizeze o stabilizare şi chiar o uşoară creştere a rezervelor valutare pe care ţara noastră le deţine.

"Nu vă imaginaţi că, dacă anul acesta intră 8 miliarde de euro de la FMI şi banii de la Comisia Europeană în trezorerie, atunci rezerva valutară creşte cu 11 miliarde euro, pentru că nu va fi aşa. Prin angajamentul de finanţare, urmărim stabilizarea şi uşoara creştere a rezervei până în 2011", a mai declarat domnul Isărescu.

Fondurile împrumutate de la CE şi trase anul acesta (2,5 miliarde de euro) ajung în trezorerie şi au ca destinaţie finanţarea deficitului bugetar, dar, în final, ele intră în piaţă. Astfel că, şi pentru această sumă, contrapartida ar ajunge în rezervă, deoarece BNR ar cumpăra valută prin operaţiuni de tip swap.

Structura RMO la pasivele în valută ar putea fi modificată

De asemenea, în contextul actualului angajament de împrumut extern, Banca Centrală va diminua şi nivelul rezervelor minime obligatorii la pasivele în valută constituite de bănci, însă "extrem de gradual", după cum a explicat Guvernatorul.

"Nu vă gândiţi că vom reduce nivelul rezervelor minime în valută de la 40 la 20%. Ajustarea va fi extrem de graduală, deoarece nici economia nu poate absorbi o lichiditate prea mare", a adăugat domnia sa.

BNR ar putea reduce nivelul rezervelor printr-o modificare a structurii acestora şi nu printr-o scădere a ratei. În acest sens, există posibilitatea ca din calculul pasivelor pentru RMO să fie excluse cele pe termen lung pentru a putea fi sprijinită finanţarea pe termen lung şi pentru a reduce disconfortul băncilor.

Guvernatorul a explicat: "Sub formă de rată, încă nu vom modifica, dar la compoziţie este posibil. Începem cu valuta, pentru că lichidităţile în lei s-au îmbunătăţit sensibil, prin operaţiunile REPO pe care BNR le-a făcut, inclusiv pentru a pune pe picioare finanţarea excedentului de deficit bugetar".

În prezent, nivelul rezervelor minime obligatorii stabilite de BNR este de 18% din pasivele din lei şi de 40% din cele în valută, iar rezervele aferente pasivelor în valută ale băncilor sunt incluse în rezervele internaţionale ale României, administrate de BNR.

Trecând la tema cursului de schimb, guvernatorul BNR a explicat că acesta este la un nivel sustenabil, mai ales pentru perioada actuală. Ieri, după anunţul împrumutului extern, moneda naţională s-a apreciat cu 1,15 bani, cursul de referinţă coborând până la 4,2726 lei/euro.

Până la finalul anului am putea trece la normele internaţionale de contabilitate

Până la sfârşitul acestui an, BNR va aproba normele internaţionale de contabilitate, reducând, astfel, nivelul provizioanelor pe care băncile le constituie pentru creditele neperformante.

"Avem în vedere trecerea la normele internaţionale de contabilitate până la finalul acestui an. Din cauza normelor s-au făcut şi provizioane mai mari până acum. Modificarea este trecută în programul nostru", a explicat domnul Isărescu.

Recent, BNR a făcut un prim "cadou" băncilor prin modificarea normelor de constituire şi utilizare a provizioanelor aferente creditelor la care se înregistrează restanţe de mai mult de 90 de zile.

Noul regulament permite băncilor să reducă nivelul provizioanelor cu cel mult 25% din valoarea garanţiilor aferente creditelor, spre deosebire de cadrul de reglementare anterior care nu permitea ajustarea nivelului provizioanelor pentru creditele restante de mai mult de 90 de zile.