ÎN ŢARA NOASTRĂ, "99,9% din porumbul cultivat de Monsanto este convenţional"

Reporter: Există o adevărată mişcare împotriva Monsanto, având în vedere producţia mare de organisme modificate genetic (OMG). Care este opinia dumeavoastră cu privire la OMG?

Cosmin Chioreanu: Din capul locului, permiteţi-mi să vă spun că respectăm dreptul la opinie al fiecărui om.

Oricine are dreptul la o părere despre un lucru sau despre altul.

Din punctul meu de vedere, având în vedere că vin din interiorul sistemului, pot să vă spun că, în cea mai mare măsură, este vorba de necunoaştere. Îi invit pe toţi scepticii să ne contacteze şi să ne ceară informaţii despre OMG.

Vorbind strict despre România, 99,9% din suprafaţa de porumb pe care o cultivăm este reprezentată de porumb convenţional (obţinut prin metode tradiţionale), de hibrizi obţinuţi prin metode convenţionale şi, cel puţin, în viitorul apropiat nu vrem să schimbăm acest lucru.

Respectăm toate normele europene în vigoare şi aşa vom face şi pe viitor.

Preferăm să folosim termenul "biotehnologii" şi nu dorim să promovăm titulatura de "organismele modificate genetic", fiindcă această expresie sună urât, sperie.

Ceea ce cultivăm noi la nivel global sunt organisme obţinute prin biotehnologii - această metodă se practică şi în industria medicamentelor, după cum ştiţi.

Fermierul român ne promovează tehnologia, putem chiar să-l considerăm un ambasador al acestor metode "convenţionale".

Comentariile privind efectele OMG asupra populaţiei nu sunt altceva decât speculaţii. Cine este nedumerit şi are întrebări, să ni se adreseze. În România, vindem 99,9% sămânţă convenţională, ameliorată clasic, motiv pentru care am reuşit să devenim lideri.

Reporter: Cât de sigură este această metodă? Nu afectează compoziţia solului? Dar producţiile culturilor viitoare? Ştim că acum câţiva ani, în Africa, în urma culturilor modificate genetic, terenurile au oferit o producţie mare sau foarte mare, dar după câţiva ani solul a sărăcit foarte mult, urmând perioade lungi fără producţie ori cu producţie foarte mică.

Cosmin Chioreanu: Trebuie să existe un echilibru în orice. Nu doar culturile modificate genetic epuizează solul.

Agricultura, în general, făcută într-un sistem super intensiv, duce la obosirea terenului.

Plantele modificate genetic, să luăm drept exemplu porumbul, în ţări în care se permite cultivarea lor, sunt plante cu o toleranţă mărită, de exemplu, la atacul unui dăunător, au toleranţă la un anumit ierbicid.

Prin cultivarea acestor plante, fermierii diminuează la jumătate consumul de combustibil folosit de maşinile agricole, fiindcă nu mai trece de trei ori să facă tratamente, planta fiind rezistentă în mod indus la dăunători şi la ierbicide.

Acesta este un motiv pentru care scade consumul de dioxid de carbon, introducem mai puţine chimicale în pământ.

Iată că agricultura cu organisme modificate genetic sau biotehnologie este, de fapt, un pic mai ecologică decât cea convenţională.

Plantele obţinute prin biotehnologii trec printr-un sistem foarte riguros de testare.

Ceea ce detractanţii noştri spun este că nu se ştie efectul pe termen lung al acestor produse. Eu, dimpotrivă, cred că se ştie.

Plantele modificate genetic sunt cultivate de peste zece ani, la scară largă, începând cu America, America de Nord, America Latină, Africa, chiar şi China este foarte deschisă, doar Europa a rămas retincentă la această tehnologie.

Recent, am vorbit cu unul dintre colegii noştri care se află în Africa de Sud, acesta mi-a spus că oamenii mor de foame acolo, dar nu din cauza unei seminţe modificate genetic.

Reporter: Cum afectează OMG-urile munca ţăranilor care folosesc procedeele tradiţionale de producţie?

Cosmin Chioreanu: Din contră, nu o afectează deloc. Aici este o oportunitate de nişă. Monsanto încurajează toate cele trei sisteme de agricultură, şi acest lucru noi îl numim coexistenţă.

Avem nevoie să existe şi agricultură biotehnologică, şi agricultură ecologică, dar şi cea tradiţională.

Reporter: Aveţi programe de informare a publicului asupra siguranţei folosirii OMG-urilor?

Cosmin Chioreanu: Sigur că avem programe de informare a publicului. În plus, facem foarte des campanii de informare, organizăm întâlniri atât cu publicul larg cât şi cu fermierii, chiar şi aici, în câmp, aducem vorba despre plantele modificate genetic.

Totuşi, cei care sunt împotriva noastră nu sunt printre clienţii noştri şi nici printre fermieri, aceştia sunt, în general, oamenii care nu deţin toate informaţiile ca să-şi facă o judecată corectă.

Reporter: Cum vede Monsanto folosirea îngrăşămintelor, pesticidelor şi ierbicidelor chimice într-o perioadă în care conceptele eco şi bio iau amploare?

Cosmin Chioreanu: Încercăm să promovăm tehnologii care reduc cantitatea de îngrăşăminte, de ierbicide, pe unitatea de suprafaţă şi asta prin introducerea pe piaţă a unor hibrizi, care valorifică mai bine cantităţi mai mici de îngrăşăminte. În plus, avem deja în testare astfel de produse. În ceea ce priveşte ierbicidele, noi venim cu tehnologii de agrotehnică, de semănat, care practic, reduc, la minim infiltrarea buruienilor.

Reporter: Cum vede Monsanto producerea de monoculturi, în condiţiile în care acestea dăunează ecosistemului în care sunt dezvoltate?

Cosmin Chioreanu: Promovăm foarte consistent rotaţia corectă a culturilor, fără de care practic performanţa este îndoielnică, adică monocultura cel puţin la porumb dar şi la rapiţă, promovăm cel cel putin o perioada de pauză de 5 ani, ăsta e ABC-ul agriculturii cu care nu ne jucăm. La porumb e şi o cultură mai tolerantă, după un an, totuşi recomandăm alternarea, dar România nu are o problemă cu asta.

Reporter: Ce rezultate financiare a obţinut Monsanto în primele şase luni ale acestui an (cifra de afaceri şi profit)? Ce câştig preconizaţi că veţi înregistra la finele anului?

Cosmin Chioreanu: Anul trecut am înregistrat o cifră de afaceri de 110 milioane dolari şi un profit de 10-15%. Acest profit nu vine direct din operaţiuni comerciale în România, ci din producerea de sămânţă şi exporturi.

Exportăm 70% din producţie.

Pentru 2014, ţintim o creştere de aproximativ 40% faţă de 2013, fiindcă a fost un an foarte bun pentru producerea de sămânţă, iar cantităţile produse, pe care le vom şi vinde, desigur, vor fi cu 40% mai multe.

De asemenea, dacă vorbim, în România, de cota de piaţă, aceasta a crescut semnificativ.

Reporter: Ce investiţii preconizaţi în următoarele luni în ţara noastră? Ce sume aţi bugetat pentru acestea?

Cosmin Chioreanu: Suma nu o pot aproxima, ca să nu greşesc. Noi investim în capacitatea de producţie, în mare parte în oameni. Angajăm şi venim cu personal adiţional faţă de ceea ce am avut anul trecut.

Suntem o companie de talie mijlocie, cu până în 250 de salariaţi, iar în anul acesta intenţionăm să mai angajăm cel puţin încă 10 oameni.