"Îndeplinirea cerinţelor de mediu ale UE rămâne un obiectiv, riscul de infringement crescând constant"

Reporter: De când activează Fepra pe piaţa noastră?

Ionuţ Georgescu: Am fondat FEPRA International în anul 2016, cu obiectivul clar de a susţine dezvoltarea sustenabilă pe piaţa locală prin preluarea responsabilităţii producătorilor şi importatorilor care introduc în România ambalaje şi deşeuri de ambalaje. De la startul activităţilor am contribuit la colectarea, reciclarea şi valorificarea a peste 600.000 de tone de deşeuri de ambalaj, care în lipsa acestui sistem ar fi ajuns în depozite/gropi de gunoi.

Reporter: Care este misiunea companiei?

Ionuţ Georgescu: FEPRA este o societate destinată preluării responsabilităţii producătorilor şi importatorilor care pun pe piaţa din România ambalaje şi deşeuri de ambalaj, în vederea realizării obligaţiilor legale de reciclare şi valorificare ale acestora.

Misiunea asumată de FEPRA International SA este de a oferi în permanenţă clienţilor noştri servicii sigure, de încredere, şi de a contribui la creşterea gradului de educare şi conştientizare al populaţiei în problemele de mediu actuale, prin derularea de programe şi campanii pentru creşterea protejării mediului înconjurător.

În acest moment, peste 700 de producători şi importatori au încredere în serviciile noastre, de aceea am construit o reţea de peste 200 de parteneri (salubrişti şi colectori de deşeuri, unităţi administrativ teritoriale, asociaţii de dezvoltare intercomunitară sau reciclatori) şi investim constant în tehnologie pentru asigurarea trasabilităţii proceselor. Rolul tehnologiei este extrem de important în domeniul managementului deşeurilor, astfel că aplicaţia FEPRA 2.0 este cea prin care fiecare client şi partener poate urmări întreg ciclul de viaţă al ambalajelor, până devin deşeuri, de la intrarea în piaţă şi până la colectare şi reciclare, într-un proces de raportare şi documentare transparent al gradului de îndeplinire al ţintelor de reciclare, precum şi tarifele medii plătite pentru valorificarea deşeurilor de ambalaje sau detalii despre situaţia financiară a FEPRA.

Reporter: Cum a fost afectată activitatea Fepra International de pandemia de Covid-19?

Ionuţ Georgescu: În toate industriile locale primele luni ale pandemiei au impus o realiniere a fluxurilor operaţionale, mobilitatea a fost limitată şi a fost necesar un efort de ajustare la noile condiţii generale. Investiţiile anilor anteriori în direcţia digitalizării serviciilor ne-au permis să armonizăm rapid colaborarea cu cei peste 200 de parteneri care ne sprijină în atingerea cotelor de reciclare şi valorificare.

În privinţa afacerilor, 2020 a adus o uşoară scadere, un factor fiind şi faptul că am venit în sprijinul clienţilor cu tarife optimizate, cât şi investiţiile pentru construirea unui ecosistem funcţional în zona de colectare şi reciclare, împreună cu partenerii noştri.

Reporter: Ce strategie a abordat Fepra pentru a trece mai usor prin criză?

Ionuţ Georgescu: Am mizat pe planuri solid dezvoltate şi pe strategia pe care o urmărim de câţiva ani, integrarea tehnologiilor noi şi inovative în sistemul nostru operaţional. Exemplul principal este chiar aplicaţia FEPRA 2.0, aplicatia dezvoltată pentru a veni în sprijinul clienţii şi partenerilor noştri pentru a documenta întregul proces de trasabilitate, într-un mod complet transparent şi sigur, securizat prin înregistrarea datelor în blockchain.

Pentru dezvoltarea serviciilor din portofoliu am pus bazele parteneriatului cu start-up-ul local R-CREATE, prin care încurajăm digitalizarea proceselor şi dezvoltarea de soluţii de economie circulară, precum ambalajele refolosibile.

Reporter: Care a fost cifra de afaceri anul trecut, comparativ cu cea din 2019?

Ionuţ Georgescu: În anul 2019 am înregistrat o cifră de afaceri de 127 milioane lei, iar pentru anul trecut estimăm o mică scădere, pe fondul costurilor operaţionale suplimentare impuse de pandemie şi de optimizarea tarifelor pentru sprijinirea clienţilor în această perioadă plină de incertitudini.

Reporter: Cum a evoluat cererea din domeniu?

Ionuţ Georgescu: Cererea în domeniul economiei circulare pe plan local este încă în construcţie, pentru că la nivel naţional suntem cu mult sub procentele de reciclare asumate în context european şi la nivel de societate încă nu cunoaştem multe instrumente care ne pot ajuta spre atingerea statutului de economie circulară. Sunt peste 6 milioane de tone de deşeuri pe care trebuie să le colectăm anual până la momentul în care am putea spune că nevoia de reciclare nu este în creştere.

Deocamdată se reuşeşte un procent agregat de colectare şi reciclare de 14%, faţă de obiectivul de 50%, iar curând vom avea şi noi reglementări în domeniu. Este vorba de Sistemul de Garanţie Returnare, care ar trebui să stimuleze un salt mare în colectarea corectă a deşeurilor de ambalaj şi responsabilizarea directă a consumatorului în acest întreg circuit. Mai mult, nevoia de reciclare va stimulată şi de o nouă taxă pentru plasticul nereciclat, care va fi de 800 euro/tonă, şi care va determina actorii locali să se îndrepte către soluţii sustenabile, viabile atât economic, cât şi pentru mediu.

Reporter: Ce proiecte de investiţii aveti pentru acest an?

Ionuţ Georgescu: 2020, cu toate transformările pe care le-a impus, a fost pentru FEPRA un an propice pentru noi servicii şi pregătirea unor proiecte de integrare operaţională, care ne vor permite să facem mai mult pentru tranziţia locală către economia circulară. În plus, faţă de parteneriatul local cu R-CREATE, pentru sectorul comercial avem în pregătire, împreună cu un mare retailer, şi un proiect pilot pentru un punct de colectare inteligent pentru deşeurile de ambalaje, ambalaje reutilizabile şi deşeurile electrice (DEEE). În afară de investiţiile în zona de digitalizare a operaţiunilor, ne concentrăm şi pe dezvoltarea serviciilor de economie circulară, practic implementarea Responsabilităţii Extinse a Producătorului, responsabilitate ce începe încă din momentul conceperii produsului, reducerea cantităţii de ambalaje puse pe piaţă, reutilizarea ambalajelor conform solicitărilor legale şi nu doar limitarea la atingerea ţintelor de valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje rezultate din pusul pe piaţa locală şi consumul populaţiei.

Reporter: Care sunt problematicile domeniului şi care ar fi soluţiile pentru rezolvarea lor?

Ionuţ Georgescu: Principala problemă este de ani de zile nivelul de colectare foarte redus la nivel naţional, iar pe măsură ce consumul va reveni, într-o proporţie directă va creşte şi cantitatea de deşeu generată.

Avem în domeniu multe exemple cu rezultate şi un nivel bun de colectare selectivă, după cum vedem la nivel judeţean în Covasna, Argeş sau Sibiu, dar este clar că autorităţile mai au mult de lucru pentru a asigura cantitatea de deşeuri de ambalaje necesară din fluxul municipal.

Rezolvarea ar putea fi chiar în modificările legislative amintite: implementarea sistemului SGR, care ar trebui să aibă un impact bun pentru viitor, având în vedere că nu se va aplica pentru deşeurile istorice, taxa pe plasticul nereciclat sau intrumentul "Plăteşte cât arunci", care trebuie promovat şi implementat la nivel naţional. Toate aceste intrumente, implementate corect, un cadrul legislativ coerent, precum şi încurajarea colaborării dintre toţi actorii din domeniul managementului deşeurilor pot conduce la crearea unui sistem eficient care să aducă schimbarea necesară de care avem nevoie la nivel de societate.

Reporter: În ce punct se află ţara noastră pe harta europeană, din punct de vedere al respectării condiţiilor de mediu? Credeţi că vom reuşi să îndeplinim cerinţele UE în domeniu?

Ionuţ Georgescu: Pornim de la un punct comun al ţărilor membre UE, respectiv ţintele asumate de colectare şi reciclare. Rezultatele stagnează de câţiva ani, având în vedere rata mică de colectare, mai ales la nivel local, dar avem în schimb un nou val al iniţiativelor private, care pas cu pas schimbă opinia publică şi creşte gradul constientizare a problemelor de mediu.

Îndeplinirea cerinţelor Uniunii Europene este încă un obiectiv, pe când riscul de infringement creşte de la lună la lună. Pentru evitarea acestei situaţii, consumatorul român este deschis să depună partea sa de efort pentru o economie circulară funcţională. FEPRA analizează constant evoluţia acestui comportament, iar studiile noastre ne arată că românii sunt dispuşi să cheltuie mai mult pentru produse prietenoase cu mediu, 29% între 3 şi 5 procente, iar 21,1% între 6 şi 10 procente. Este un factor de care trebuie să ţinem cont şi ne va ajuta, însă pentru rezultate de lungă durată şi un mediu curat trebuie să existe colectare selectivă. Este necesar ca consumatorul să aibă acasă minim trei coşuri de deşeuri, companiile de salubritate vor trebui să respecte preluarea lor separată, iar prin transparenţă şi trasabilitate va trebui să arătăm că sunt respectate procedurile, că există rezultate, pentru a asigura continuitatea comportaentului şi a separării deşeurilor.

Reporter: Mulţumesc!

(Interviu preluat din Revista BURSA Construcţiilor)