ÎNTÂLNIRE INFORMALĂ A CONSILIULUI EUROPEAN Negocieri pentru viitori şefi ai instituţiilor europene

Liderii celor 28 de state membre ale Uniunii Europene au demarat, ieri, cu prilejul unui dineu informal al Consiliului European, negocierile privind desemnarea şefilor instituţiilor europene, în urma alegerilor europarlamentare ce au avut loc în perioada 23-26 mai 2019. La eveniment, din partea ţării noastre, a participat preşedintele Klaus Iohannis.

Înaintea întâlnirii informale a Consiliului European, a avut loc întâlnirea preşedinţilor grupurilor politice din Parlamentul European. Aceştia insistă ca unul dintre candidaţii "'cap de listă'' să fie desemnat viitorul preşedinte al Comisiei Europene, conform declaraţiilor preşedintelui Parlamentului European, Antonio Tajani.

La finalul unei reuniuni a Conferinţei preşedinţilor (formată din preşedintele Parlamentului European şi liderii grupurilor politice din PE), Tajani a spus că o majoritate a Parlamentului European este favorabilă sistemului "'Spitzenkandidat'' (candidatul cap de listă - n.r.) şi că poziţia PE va fi prezentată şefilor de stat sau de guvern din UE care s-au reunit, aseară, în cadru informal la Bruxelles.

Principalii candidaţi pentru preluarea, la 1 noiembrie, a preşedinţiei Comisiei Europene sunt Manfred Weber, din partea Partidului Popularilor Europeni(PPE) şi Frans Timmermans, din partea Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor Europeni(S&D).

Candidatul PPE nu ar fi pe placul preşedintelui francez Emmanuel Macron, care a susţinut în dese rânduri că nu este de acord cu titulatura de spitzenkandidat. Macron a insistat că nu este permis un automatism între o candidatură de vârf şi preşedinţia Comisiei de la Bruxelles. Dreptul de a propune persoana care să conducă Comisia aparţine în continuare şefilor de stat şi de guvern europeni.

Negocierile se anunţă destul de dure, deoarece, în afară de şefia Comisiei Europene, de preşedinţia Consiliului European, de preşedinţia Parlamentului European, de funcţiile de comisari europeni, se discută şi despre viitoarea conducere a Băncii Centrale Europene.

De altfel, potrivit unor surse citate de Bloomberg, liderii europeni vor analiza posibilitatea ca directorul general al Băncii Mondiale, Kristalina Georgieva, să fie următorul preşedinte al Comisiei Europene. Mai multe guverne din UE cred că este rândul unei femei să deţină pentru prima dată una dintre poziţiile cheie şi fac presiuni să fie desemnată o reprezentantă din Europa de Est.

Această funcţie este una dintre cele trei poziţii de top din instituţiile comunitare, care devine vacantă în următoarele luni, alături de preşedinţia Consiliului European şi a Băncii Centrale Europene.

În legătură cu negocierile care au început ieri, Deutsche Welle menţiona la sfârşitul anului trecut că "aparent, şefa guvenului german şi preşedintele Franţei au convenit ca un german să preia conducerea aparatului administrativ al UE şi un francez preşedinţia Băncii Centrale Europene".

Cu privire la procesul de desemnare a viitorilor conducători ai instituţiilor europene, Donald Tusk, preşedintele Consiliului European a declarat: "Acest proces va urma, fireşte, regulile stabilite în tratate. Desemnările ar trebui să reflecte echilibrul geografic, precum şi situaţia demografică, astfel încât atât ţările mari, cât şi cele mai mici să fie reprezentate în cele mai înalte poziţii în Uniunea Europeană".

Preşedintele Tusk a subliniat că ar dori ca noii lideri ai UE să fie desemnaţi de către Consiliul European la summit-ul din luna iunie.

În ceea ce priveşte procedurile de numire, potrivit articolului 15(5) al Tratatului privind Uniunea Europeană, preşedintele Consiliului European este ales de către membrii Consiliului European cu majoritate calificată pentru o perioadă de doi ani şi jumătate, mandat ce poate fi reînnoit o singură dată. Mandatul actualului preşedinte al Consiliului European va expira la 30 noiembrie.

Referitor la funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, conform articolului 17(7) din Tratatul Uniunii Europene, ţinându-se cont de rezultatul alegerilor pentru Parlamentul European, Consiliul European, prin decizie cu majoritate calificată, propune Parlamentului European un candidat. Acesta este ales de Parlamentul European cu majoritatea absolută a membrilor săi. În cazul în care candidatul nu întruneşte majoritatea necesară, Consiliul European trebuie să propună în termen de o lună un nou candidat, supus aceleiaşi proceduri de alegere de către Parlamentul European.

Consiliul, în acord cu preşedintele ales, propune componenţa Colegiului Comisarilor.

Ulterior, preşedintele Comisiei Europene, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate şi ceilalţi membri ai Comisiei Europene sunt supuşi votului de aprobare al Parlamentului European, în urma audierilor organizate de aces-ta. Pe baza acestei aprobări, componenţa Comisiei este aprobată şi de Consiliul European, cu majoritate calificată. Mandatul actualului preşedinte al Comisiei Europene va expira la 31 octombrie.

Consiliul European, conform articolului 18 al Tratatului privind Uniunea Europeană, acţionând pe baza majorităţii calificate, cu acordul preşedintelui Comisiei Europene, va numi Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, mandatul actualului Înalt Reprezentant urmând să expire la data de 31 octombrie.