INVESTIŢIA ÎN AUR Călin Rechea: Aurul se impune ca monedă

Aurul se impune ca monedă, pe fondul injecţiilor de lichidităţi generate de politicile de relaxare monetară ale băncilor centrale, consideră analistul economic Călin Rechea. Tipăririle masive de bani au denaturat monedele, în acest context investiţiile pe termen lung în aur prezentând, în continuare, un grad sporit de siguranţă, potrivit analistului economic. Investitorii care intră pe piaţă interesaţi de tranzacţionarea aurului pot pierde bani dacă fac pariuri greşite, mail ales în condiţiile unui grad ridicat de leverage, a adăugat Călin Rechea.

Domnia sa ne-a explicat care sunt diferenţele semnificative dintre preţul real, de achiziţie a aurului, şi cel de pe pieţele futures.

Călin Rechea ne-a declarat: "Preţul de pe pieţele futures este puternic influenţat de modificările marjei de tranzacţionare (n.r. garanţie care trebuie constituită la încheierea contractelor futures). Când marja creşte, cum s-a întâmplat de mai multe ori anul acesta, cei care tranzacţionează trebuie fie să vină cu bani de acasă, fie să îşi lichideze din poziţiile pe care le deţin. A doua variantă a fost folosită cu precădere, ceea ce reduce preţul de tranzacţionare".

Călin Rechea a adăugat că momentele majorărilor marjei au fost oportune pentru băncile centrale, domnia sa făcând referire şi la articolele de presă care vorbesc despre o posibilă manipulare a preţului aurului, cu scopul să creeze impresia stabilităţii.

Analistul economic vede posibilă prefigurarea unui nou sistem monetar, aurul revenind, astfel, la rolul său istoric, deşi va fi un proces de lungă durată.

Argumentele domniei sale se referă la poziţia Chinei, care doreşte reformarea actualului sistem monetar şi la achiziţiile de aur de către băncile centrale ale mai multor ţări, precum Rusia, Mexic sau Coreea de Sud. În luna noiembrie, Banca Naţională a Coreei de Sud şi-a crescut rezerva de aur cu 850 milioane dolari, până la valoarea de 2,17 miliarde dolari, conform unui comunicat al instituţiei.