INVESTIŢIA ÎN AUR Rezervele de aur estimate de companii sunt de 700 tone

• Cele de argint se ridică la 2.000 tone

Rezervele de aur ale României, estimate de companiile care le exploatează, se ridică la aproximativ 700 tone, în timp ce resursele de argint sunt evaluate la 2.000 de tone. Alexandru Pătruţi, preşedintele Agen-ţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), declara anul trecut: "Rezervele totale de aur ale ţării sunt informaţii clasificate. Potrivit estimărilor companiilor, rezervele estimate sunt de 700 tone aur şi 2.000 tone argint".

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, anul trecut, că România trebuie să-şi exploateze resursele pentru a crea locuri de muncă şi pentru a ajuta trecerea mai uşoară peste perioada de criză, care se va întinde pe termen mediu, respectiv "2, 3, 4 ani". Domnia sa a precizat: "Am cerut Guvernului, să-şi asume răspunderea nu numai cu acest proiect (Roşia Montană - n.r.). Nu discutăm numai de Roşia Montană. Am cerut curaj să ia decizii pentru deschideri de exploatări aur, argint, cupru... Nu numai la Roşia Montană, nu numai acolo este aur... Mai sunt cel puţin încă două zone cu prezenţă mulţumitoare a aurului... Cuprul la Roşia Poieni, trebuie reluată ex-ploatarea. Trebuie reluate în forţă exploatările de uranium, prospecţiunile şi exploatările de ţiţei. Avem resurse, trebuie exploatate pentru crearea locurilor de muncă şi pentru a ne ajuta să trecem mai uşor perioada de criză, care eu cred că se va întinde pe termen mediu - 2, 3, 4 ani".

• Proiectul Rovina - 294 de tone de aur

Compania canadiană Carpathian Gold exploatează zăcăminte de aur şi cupru în Valea Rovina, judeţul Hunedoara. Resursele de aur sunt estimate la circa 294 tone, respectiv 7 mili-oane de uncii de aur.

Proiectul Valea Rovina este compus din trei perimetre cu zăcământ aur-cupru: Rovina, Colnic şi Cireşata.

Anul trecut, Carpathian Gold a anunţat că a vândut 9% din acţiuni către Barrick Gold Corporation. Banii vor fi folosiţi în mod exclusiv, potrivit unui comunicat al companiei, pentru exploatarea şi dezvoltarea proiectului din Valea Rovina.

• Proiectul Certej - rezerve de aur de 65 de tone

Tot în Hunedoara se află un al treilea proiect minier aurifer, la Certej, aici rezervele ridicându-se la circa 65 de tone de aur şi 372 de tone de argint. Potrivit datelor de pe site-ul ANRM, la data de 17 iunie 2011, exista o licenţă de exploatare în perimetrul Certej din judeţul Hunedoara, emisă pentru Deva Gold SA, precum şi o "licenţă activă în procedură de aprobare" în perimetrul Băiţa Crăciuneşti, pentru aceeaşi firmă. Ambele licenţe se referă la minereuri auro-argentifere.

De asemenea, la aceeaşi dată figurează ca emise licenţe de exploatare pentru "produs rezidual minier" pentru Romaltyn Mining SRL, la Uzina de preparare Aurul SA Baia Mare, Iaz de decantare - Aurul Săsar, Iaz de decantare-Meda şi Iaz de decantare - Flotaţia centrală.

Acţionar majoritar, cu 80% din acţiuni, este Deva Gold (Barbados) Ltd, subsidiară a European Gold-fields, din Canada.

Exploatarea este amplasată pe teritoriul comunei Certeju de Sus, în intravilanul şi extravilanul localităţii Bocşa Mare, la aproximativ 20 de kilometri de municipiul Deva. Suprafaţa totală a terenului pe care sunt amplasate obiectivele proiectului este de 300,6 hectare, la care se adaugă o zonă de protecţie perimetrală de 155,6 hectare.

Proiectul minier a fost contestat de mai multe organizaţii non-guvernamentale, care au şi atacat în justiţie decizia Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Timişoara de a emite avizul de mediu pentru mina de aur propusă de Deva Gold în localitatea Certej.

La finalul anului trecut, Eldorado Gold Corp a anunţat că va prelua compania minieră European Gold-fields, cu activităţi şi în România, în domeniul exploatării zăcămintelor aurifere, pentru 2,5 miliarde dolari canadieni (2,4 miliarde dolari SUA), vizând în principal extinderea în Grecia şi Turcia. European Gold-fields deţine în România pachetul majoritar de acţiuni la Deva Gold, companie care dezvoltă proiectul minier de la Certej. Compania canadiană deţine 80% din titlurile Deva Gold pritr-o firmă înregistrată în Barbados.

• Roşia Montană - 300 de tone de aur şi 1600 de tone de argint

Unul dintre cele mai mari zăcăminte de aur şi argint este cel de la Roşia Montană, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint. Exploatarea aurului şi argintului de la Roşia Montană va fi derulată de compania RMGC (Roşia Montană Gold Corporation), controlată de compania canadiană Gabriel Resources. Statul român, prin firma Minvest Deva, are o participaţie de 19,31% din RMGC. Proiectul, care potrivit companiei va aduce Româ-niei peste 4 miliarde de dolari din taxe directe, dividende, oportunităţi pentru furnizorii de servicii şi locuri de muncă, a fost întârziat de opoziţia ecologiştilor faţă de folosirea cianurilor în procesul de extracţie.

În spatele companiei canadiene Gabriel Resources se regăsesc nume mari din business-ul mondial, precum John Paulson, Beny Steinmetz şi Thomas Kaplan.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat în vara anului trecut că proiectul Roşia Montană trebuie să înceapă, menţionând că statul are nevoie de aur pentru a-l duce în rezervele BNR, care trebuie să ajungă la 200 de tone.

Traian Băsescu a mai spus că România are o rezervă de 103 tone de aur, pe care trebuie să o ridice la 200 de tone: "Avem nevoie de acest aur pentru rezerva Băncii Naţionale. România are acum 103 tone de aur în rezervă şi cred că din exploatare în teritoriul naţional ar trebui să ne ridicăm rezerva la cel puţin 200 de tone în următorii ani. Vedeţi ce volatile şi nesigure sunt monedele. Ca şef de stat parcă aş vrea să îmi pun ţara în siguranţă. De aceea exploatarea trebuie să înceapă. Cred că România trebuie să mărească rezerva de aur pentru viitor".