IOAN MARCEL BOLOŞ, MINISTRUL FONDURILOR EUROPENE: "Avem banii alocaţi pentru infrastructura rutieră şi feroviară, dar ne lipseşte capacitatea de implementare a proiectelor"

Ţara noastră trebuie să realizeze proiectele de infrastructură privind închiderea coridoarelor paneuropene de transport feroviar şi rutier, a declarat, ieri, Ioan Marcel Boloş, ministrul Fondurilor Europene, în cadrul unei întâlniri cu reprezentanţii mass-media.

Marcel Boloş a precizat: "Cu cei 738 de kilometri de autostradă suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană. În ulltimii ani, ne-am aflat în următoarea situaţie: suntem cu banii alocaţi, dar ne lipseşte capacitatea de implementare".

Ministrul de resort a arătat că prioritare pentru anii următori sunt închiderea coridorului IV de transport rutier - mai precis realizarea autostrăzii Sibiu-Piteşti - şi tronsonul de cale ferată Braşov-Sighişoara.

Proiectele privind loturile 1, 4 şi 5 din autostrada Sibiu-Piteşti au fost trimise la Bruxelles, iar lotul 1 a şi fost atribuit. În acest moment, se desfăşoară procedura de achiziţie publică a lucrărilor pentru execuţia loturilor 4 şi 5.

Marcel Boloş a arătat: "Pentru loturile 2 şi 3, care include străpungerea muntelui, căutăm soluţii pentru confirmarea proiectului tehnic propus de IPTANA, după care va urma actualizarea costurilor. Sperăm să trimitem, până la finalul anului viitor, la Comisia Europeană, aplicaţia de finanţare pentru aceste tronsoane din autostrada Sibiu-Piteşti. Din păcate, cea mai mare problemă pe care am găsit-o în minister, la preluarea mandatului, a fost întârzierea majoră în implementarea proiectelor de infrastructură. Nu este normal să te ocupi de proiectele pe Programul Operaţional Capital Uman, iar cele pe Programul Operaţional Infrastructură Mare să fie lăsate de izbelişte. Voi schimba acest lucru, mai ales că există o stufoşenie a funcţiilor de conducere în cadrul ministerului. Inflaţia de directori se vede cu ochiul liber în MFE, nu trebuie să fii specialist".

Ministrul de resort s-a declarat nemulţumit că, pentru infrastructura mare, nu există documentaţii tehnice pentru viitoarea perioadă de programare, ceea ce nu este un lucru normal.

Domnia sa a precizat: "Proiectele respective nu se pregătesc de pe o zi pe alta. Trebuie intrat, de îndată, în normalitate. La infrastructura de trans-port, proiectele actuale sunt rezultatul resuscitării unor proiecte şi documentaţii mai vechi realizate de IPTANA. Trebuie să intrăm în logica normalităţii pe studiile de fezabilitate pe proiectele de infrastructură şi să prezentăm la Bruxelles ceva nou".

Pentru reducerea timpilor privind realizarea proiectelor, ministrul de resort a menţionat că va fi simplificată procedura şi că achiziţiile publice vor fi făcute la pachet - proiectare şi execuţie, iar acolo unde este necesar, se va afec prin aceeaşi achiziţie şi dotarea aferentă proiectului respectiv.

În domeniul infrastructurii feroviare, ministrul Fondurilor Europene a declarat că prioritare sunt tronsoanele Braşov-Sighişoara, unde există un risc al dezangajării a cel puţin 400 milioane euro în cazul întârzierii semnării contractului şi demarării efective a lucrărilor, şi Braşov-Predeal, unde ar urma să fie realizat un tunel în lungime de 22,5 km.

Marcel Boloş a precizat că dimensiunea costului construirii acestui tunel se va face în funcţie de viteza stabilită pentru circulaţie pe tronsonul respectiv. Dacă se va păstra, pe cei 22,5 km viteza maximă de 160 km/h, costul investiţiei va fi mai ridicat, în comparaţie cu o viteză de circulaţie de maximum 100 km/h.

Boloş a criticat şi modul în care autorităţile din subordinea Ministerului Transporturilor s-au ocupat de reformarea infrastructurii feroviare. Actualul ministru al Fondurilor Europene a precizat că nu este posibil ca în 2019 să nu existe achiziţionat material rulant, deoarece, în anul 2016, când Boloş a deţinut funcţia de secretar de stat în Ministerul Transporturilor a prevăzut 350 milioane euro către Autoritate pentru Reformă Feroviară tocmai pentru achiziţionarea acestui material. Deşi ARF a fost înfiinţată prin OUG 62/2016, până acum nu a fost achiziţionată nicio garnitură de tren, niciun automotor. Licitaţia pentru 40 de rame electrice a fost demarată abia în vara lui 2019, dar procedura a fost contestată.

În privinţa finanţării proiectelor de infrastructură în viitorul cadru financiar multianual, 2021-2027, ministrul de resort speră că, în urma negocierilor dintre Parlamentul European şi Comisia de la Bruxelles, precum şi în urma viitoarei decizii a Consiliului European, minimum 5% din banii alocaţi pe Fondul Social European să poată fi mutaţi la Fondul de Coeziune, în cazul necheltuirii sumelor atribuite iniţial.