Isărescu nu vrea să amâne trecerea la euro dincolo de 2015

• Guvernatorul: Problemele cu care se confruntă în prezent Grecia au pornit de la faptul că această ţară a intrat în Uniunea Monetară cu un curs supraapreciat

• Cristian Popa: Cursul de schimb actual are un efect neutru asupra economiei

O eventuală întârziere de 1 - 2 ani a aderării ţării noastre la zona euro nu este aşa importantă, consideră Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a Româ­niei (BNR), care a punctat însă că nu trebuie să amânăm trecerea la moneda euro în 2015.

"Contează mai puţin o amânare de un an sau doi decât că trebuie să fim pregătiţi pentru a intra în zona euro. Noi insistăm pe 2014 - 2015, pentru că acest obiectiv poate şi trebuie să fie catalizator pentru politici economice coerente, fără de care nu vom putea adera la euro", a explicat Isărescu.

Şeful FMI, Dominique Strauss-Kahn, a declarat la finele lunii martie că România ar putea adopta moneda euro mai târziu decât şi-a programat, în anul 2015, dar trebuie să îşi consolideze politicile monetare şi financiare pentru a intra pe "drumul cel bun".

În opinia lui Isărescu, problemele cu care se confruntă în prezent Grecia au pornit de la faptul că această ţară a intrat în Uniunea Monetară cu un curs supraapreciat, chiar dacă la acel moment nu era considerat decât "un curs ambiţios".

"Dacă n-ai un curs de echilibru şi ai intrat în Uniunea Monetară, s-ar putea să ai probleme. Asta vrem să evităm. În plus, a considera Uniunea Monetară Europeană drept un simplu panaceu este periculos. Din multe puncte de vedere intrăm într-o cutie neagră, dacă nu suntem foarte bine pregătiţi", a spus Isărescu.

Guvernatorul BNR a insistat astfel pe necesitatea ca ţara noastră să calculeze un curs real efectiv şi să încerce să adere la zona euro cu o rată de schimb aflată în zona de echilibru.

Intrarea în ERM-2, mecanismul european al ratelor de schimb, este etapa premergătoare aderării la zona euro. Înainte de a intra în zona euro, o ţară trebuie să respecte criteriile economice incluse în Tratatul de la Maastricht, respectiv să se afle timp de doi ani în ERM-2, în cadrul căruia moneda naţională să fluctueze într-un interval de plus-minus 15% faţă de euro.

În prezent, cursul de schimb are un efect neutru asupra economiei, este de părere viceguvernatorul BNR, Cristian Popa, care consideră că o variaţie într-un sens sau altul va necesita o analiză în raport cu evoluţia fundamentelor economice, pe baza căreia BNR ar putea decide să intervină.

De cealaltă parte, în ceea ce priveşte opiniile că o depreciere a cursului poate susţine economia, Mugur Isărescu s-a arătat de acord până la punctul în care cursul de schimb nu se vede în inflaţie.

"Inflaţia nu te ajută la o creştere economică sănătoasă. Pe termen lung, te trezeşti cu o corecţie care îţi anulează tot ce ai câştigat", a declarat guvernatorul, care consideră că alegerea de a nu lăsa cursul să se deprecieze mai mult anul trecut a avut atât fundamente obiective, dar era şi varianta cea mai facilă.

"Nu ne-a fost foarte greu să ne batem cu fluxurile externe, dar cu peste 20 de milioane de români sau câţi au economii în bănci ne era foarte dificil, dacă nu imposibil", a spus, mai în glumă, mai in serios, Isărescu.

El a explicat că o depreciere mai accentuată a cursului ar fi determinat populaţia să migreze agresiv către valută, iar toate economiile în lei din bănci depăşesc rezervele BNR.

Anul trecut, cursul de schimb s-a apreciat puternic, de la 3,98 lei/euro, valoare consemnată la finele lui 2008, la circa 4,22 lei/euro, în decembrie 2009.

citeste Leul, în uşoară depreciere