IUALIAN MATACHE, MINISTRUL TRANSPORTURILOR: "Gradul de absorbţie a fondurilor UE prin POS T - 73,5%, în acest an"

Absorbţia fondurilor europene va ajunge la 3,15 miliarde euro, până la finele acestui an, ceea ce reprezintă 73,5% din totalul alocat pe Programul Operaţional Sectorial Transport (POS T) 2007-2013, potrivit ministrului Transporturilor Iulian Matache, citat de Agerpres, care a explicat: "Pentru POS T (perioada 2007-2013+2), au fost alocate 4,288 miliarde euro. Programul în sine a pornit mai greu şi, la începutul anului 2012, absorbţia de fonduri europene era de aproximativ 6%, dar până la finele lui 2014 am ajuns la o absorbţie de 2,507 miliarde euro. Asta înseamnă un grad de absorbţie de 58,47%. Ţinta de absorbţie pentru anul 2015 este de aproximativ 645 milioane de euro. Acest lucru ar însemna că absorbţia pentru perioada 2007-2013+2, la sfârşitul anului 2015, va fi de 3,152 miliarde de euro, reprezentând aproximativ 73,5%".

Oficialul a reiterat că Master Planul General de Transport (MPGT) reprezintă documentul strategic de dezvoltare a infrastructurii din domeniu, pentru toate sectoarele de transport: rutier, feroviar, naval, aerian şi multimodal, în acord cu nevoile de dezvoltare ale ţării. "Este un document construit pe baze economico-financiare ştiinţifice, dezbătut pe larg cu societatea civilă, dar şi acceptat de către Comisia Europeană. De aceea, consider că implementarea lui şi continuarea proiectelor sunt decisive pentru infrastructura românească", consideră domnia sa, subliniind că, în domeniul infrastructurii feroviare, cel mai important este să continuăm şi să intensificăm lucrările la şantierele de pe Culoarul IV. Iulian Matache a ţinut să precizeze: "Dacă nu avem un vagon nou, putem să-l întreţinem pe cel vechi, putem să facem curăţenie, putem să vorbim frumos cu oamenii. Suntem ministerul cu cele mai multe relaţii directe cu cetăţeanul, şi aici nu mă refer doar la CFR Călători, ci la toate companiile: TAROM, CNADNR, Metrorex, Aeroporturi, Porturi, RAR etc. Tocmai de aceea, pot să spun că una dintre măsurile pe care le-am considerat necesare a fost aceea de control. Am efectuat controale în zone de interes şi şantiere din toate domeniile: pe podurile de la Giurgiu şi Agigea, în gări, pe drumurile naţionale şi pe autostrăzi, dar şi în Deltă. Sper ca, prin acţiunile de control, să mobilizez atât companiile, cât şi antreprenorii să îşi îndeplinească obligaţiile în timp şi cu responsabilitate".

Potrivit ministrului transporturilor, pentru implementarea întregului pachetul de proiecte identificat în MPGT avem nevoie de o sumă care nu poate fi acoperită doar din fonduri structurale şi de la bugetul de stat, motiv pentru care a fost găsită soluţia de mix de fonduri, care implică şi prezenţa instituţiilor financiare internaţionale. Împrumuturile internaţionale pot fi accesate dacă se activează clauza de reformă structurală, adică dacă ni se permite o abatere de la deficitul bugetar. 2016 este anul în care vom afla dacă putem activa această clauză, care ne va permite realizarea întregului pachet de proiecte pentru perioada 2016-2020, a precizat oficialul, subliniind: "Proiectele de infrastructură de transport propuse pentru finanţare cu BERD sunt în număr de nouă pentru sectorul rutier, în valoare de 11 miliarde de euro, şi de şase în sectorul feroviar, cu o valoare de 2,9 miliarde de euro. Vorbim, deci, despre 15 proiecte, cu o valoare totală de 13,9 miliarde de euro. Proiectele de infrastructură rutieră propuse pentru finanţare au o lungime totală de 1.109 kilometri, în timp ce proiectele de infrastructură feroviară au o lungime totală de 731 de kilometri".

Un proiect care s-ar putea afla pe lista de discuţii cu BRD ar fi linia de cale ferată Bucureşti Nord-Otopeni. Această investiţie este inclusă în lista proiectelor aferente Programului Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020.

"Este un proiect care se poate implementa rapid, până în 2019, pentru că din lungimea sa totală de 19 kilometri, 16 se desfăşoară pe o cale ferată existentă (Magistrala 7 CF Bucureşti-Urziceni-Galaţi), deci vorbim de reabilitarea acesteia şi doar de trei kilometri de cale ferată nouă şi de construcţia unui terminal de îmbarcare-debarcare călători sub terminalul de sosiri al aeroportului", apreciază ministrul.

• Matache: "Autostrăzile Comarnic-Braşov şi Sibiu-Piteşti trebuie duse la bun sfârşit"

Ministrul transporturilor consideră că autostrăzile Comarnic-Braşov şi Sibiu-Piteşti trebuie duse la bun sfârşit. La acestea se adaugă realizarea Centurii de Sud a Capitalei, pentru care este aşteptat studiul de fezabilitate revizuit.

Iulian Matache a explicat: "Mult discutata autostradă Comarnic - Braşov, pe care o invocăm în fiecare week-end când mergem pe Valea Prahovei, este un proiect mai vechi care nu a reuşit să treacă de pragul finanţării. În acest moment, pentru a satisface aşteptările şi nevoile oamenilor, cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră certificate şi de MPGT sunt autostrăzile Sibiu-Piteşti şi Comarnic-Braşov. Aceste proiecte au fost demarate în paralel. În prezent, CNADNR are în derulare procedura de licitaţie deschisă pentru atribuirea contractului de servicii Revizuire Studiu de Fezabilitate pentru Autostrada Bucureşti - Braşov, sector Comarnic - Predeal şi sector Predeal - Cristian. Termenul limită de depunere a ofertelor a fost prelungit până la data de 15 octombrie 2015. În completare, pentru variantele ocolitoare Comarnic şi Buşteni au fost finalizate studiile de fezabilitate, iar în acest moment se află în pregătire documentaţia pentru lansarea procedurii de licitaţie aferentă lucrărilor de execuţie. (...) Pentru autostrada Piteşti - Sibiu, a fost semnat Contractul de servicii pentru revizuirea/actualizarea SF cu Asocierea SPEA Ingegneria Europea SA Milano Italia Sucursala Bucuresti & Tecnic Consulting Engineering Romania SRL. Acesta a intrat în vigoare în data 1 iulie 2015. Studiul de fezabilitate ar trebui finalizat anul viitor, iar în 2017 ar trebui să înceapă lucrările propriu-zise".

Până la sfârşitul anului 2020, ar urma să fie finalizeze următoarele proiecte de autostradă, în lungime de 946 kilometri: Piteşti-Sibiu (117 km), Târgu Neamţ-Iaşi-Ungheni (135 km), Comarnic-Braşov (58 km), Sibiu-Braşov (120 km), Suplacu de Barcău-Borş, cu ramură spre Oradea (74 km), Nădăşelu-Suplacu de Barcău (93 km), Piteşti-Craiova (124 km), Sebeş-Turda (70 km), Lugoj-Deva loturile 2, 3 şi 4 (72 km), Câmpia Turzii-Târgu Mureş (56 km), Timişoara-Lugoj lot 2 (26 km).

• La Transporturi, au început pregătirile de iarnă

În aceste zile urmează ca ministrul de resort să semneze ordinul pentru constituirea Comandamentului de iarnă, însă pregătirile pentru sezonul rece au început mult mai devreme, a precizat Iulian Matache. Printre altele, domnia sa a subliniat că, pe lângă achiziţia de noi autofreze, se constituie stocurile de motorină, sare, nisip, clorură de calciu etc. La CFR, pentru eliminarea operativă a unor eventuale deranjamente la linii, vor fi înfiinţate echipe de intervenţie, în ture, dotate cu mijloacele necesare, potrivit sursei citate.

Din punct de vedere al stării tehnice a plugurilor de zăpadă, în prezent sunt apte pentru intervenţie un număr de 32 pluguri (15 hidraulice şi 17 simple). De asemenea, sunt pregătite 109 mijloace de intervenţie (drezine şi utilaje multifuncţionale), pentru remedierea operativă a deranjamentelor apărute la liniile de cale ferată, precum şi 71 de drezine pantograf pentru intervenţii la linia de contact.

În opinia ministrului transporturilor, reducerea arieratelor este importantă pentru companiile ministerului, cu atât mai mult pentru TAROM.