JEAN-CLAUDE JUNCKER: "Nu există unitate în UE pentru discuţii cu Rusia privind gazoductul Nord Stream 2"

Comisia Europeană (CE) a anunţat joi că în pofida lipsei de unitate în rândul statelor membre privind planurile Rusiei pentru un nou gazoduct către Germania - Nord Stream 2 - va face în continuare presiuni pentru a obţine sprijin în vederea unor negocieri cu Moscova, transmite Reuters.

"Nu cred că vom avea în următoarele luni unanimitate în această problemă dar CE încă este de părere că ar fi util să fie acordat un mandat de negociere", le-a declarat jurnaliştilor preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, la summitul de la Bruxelles, potrivit Agerpres.

Oficialii CE, sprijiniţi de câteva state membre, şi-au exprimat temerile că Nord Stream 2, amplasat în Marea Baltică, va spori dependenţa blocului comunitar de gazul rusesc şi va reduce veniturile Ucrainei din tranzitarea gazelor naturale. De aceea Bruxelles-ul caută să obţină sprijinul blocului comunitar pentru a negocia cu Moscova.

Dar Germania, cea mai mare economie din UE, şi punctul terminus al gazoductului, crede că nu ar trebui implicat Bruxelles-ul. După ce statele UE care se opun proiectului Nord Stream 2 au ridicat problema la summitul de joi al liderilor UE, Jean-Claude Juncker a admis că problema a dezbinat statele membre.

Statele din Europa de Est şi de la Marea Baltică se tem că proiectul va întări poziţia Rusiei, în timp ce Germania şi alţi beneficiari din nordul Europei îl văd ca o reuşită.

Statele nordice şi-au exprimat temeri legate de securitate deoarece gazoductul trece prin apropierea ţărmurilor lor de la Marea Baltică, unde Rusia şi-a întărit prezenţa militară.

Diplomaţii UE susţin că liderii din Polonia, Lituania, Danemarca şi Letonia şi-au exprimat temerile privind securitatea în timpul unei mese rotunde.

Dimensiunea politică a acestui proiect este evidentă, dar există ţări care spun că e pur şi simplu un proiect comercial, a explicat premierul polonez Beata Szydlo, în marja summitului de la Bruxelles.

Cancelarul german Angela Merkel, care afirmase că nu este necesar un mandat separat pentru CE, le-a spus liderilor că le înţelege îngrijorările politice dar le-a cerut să nu tulbure apele, în timp ce cancelarul austriac Christian Kern a apreciat că opoziţia faţă de gazoduct nu ar trebui să se bazeze pe criticile la adresa Kremlinului, susţin diplomaţii.

Şi Germania şi Austria au companii care au investit în Nord Stream 2.

La începutul lunii august, preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a promulgat o lege adoptată anterior de Congresul SUA, prin care se impun sancţiuni economice Rusiei, pentru presupusul amestec în alegerile prezidenţiale americane din 2016. Legea dă preşedintelui Donald Trump posibilitatea de sancţionare a companiilor care lucrează la conductele venind din Rusia, de exemplu prin limitarea accesului lor la băncile americane sau prin excluderea de pe piaţa publică din Statele Unite.

E.ON, Wintershall, Shell, OMV şi Engie sunt implicate în proiectul Nord Stream 2 alături de grupul rus Gazprom. Toate companiile occidentale s-au angajat să furnizeze fiecare până la 950 milioane de euro pentru a finanţa partea care le revine din proiectul Nord Stream 2.

"Finanţarea unor mari proiecte de infrastructură a devenit practic imposibilă după introducerea unor astfel de sancţiuni", a declarat şeful OMV, Rainer Seele.

Acesta a adăugat că partenerii proiectului Nord Stream 2, cel mai probabil, nu vor putea să finanţeze 70% din costurile conductei, aşa cum şi-au propus, astfel că vor fi nevoiţi fie să caute fonduri la băncile ruseşti şi asiatice fie să se bazeze pe capitalul propriu pentru a finanţa acest proiect.

Gazprom a anunţat că proiectul Nord Stream 2 va continua indiferent de sancţiunile americane. Grupul rus va furniza jumătate din finanţarea necesară pentru proiectul în valoare de 9,5 miliarde de euro vizând construirea gazoductului Nord Stream 2.

Rusia livrează gaze naturale Germaniei printr-o serie de conducte amplasate în Marea Baltică, denumite Nord Stream. În 2015, Gazprom şi un grup de companii europene, respectiv E.ON, Wintershall, Shell, OMV şi Engie, au semnat un acord pentru realizarea proiectului Nord Stream-2, ce presupune construcţia a încă două conducte pe lângă cele două deja existente, astfel încât capacitatea sa de transport ar urma să se dubleze, până la 110 miliarde de metri cubi pe an.