JURNAL DE CRIZĂ Monedă minimă, îngrijorare maximă

• Ponta: "Suntem pregătiţi să luăm toate măsurile necesare"

Leul a scăzut, ieri, faţă de euro, ajungând la un nou minim istoric, pentru a treia oară în această lună, deprecierea luând startul odată cu schimbarea Guvernului şi fiind acutizată de situaţia europeană, inclusiv de alegerile politice din Grecia.

Euro a atins ieri, oficial, 4,4373 lei, însă pe piaţa interbancară moneda europeană a atins şi pragul de 4,4450 lei/euro. Dealerii suspectează că, în acel moment, Banca Centrală a intervenit indirect ca să tempereze deprecierea leului. Şi valutele din regiune au consemnat ieri pierderi mult mai pronunţate, de circa 1,1%, din cauza temerilor privind ieşirea Greciei din zona euro.

Premierul Victor Ponta a anunţat încă de ieri dimineaţă că va avea o discuţie cu Mugur Isărescu despre situaţia actuală a Greciei. Spre după-amiază, primul-ministru a vorbit telefonic cu guvernatorul BNR. Domnia sa a spus: "Există şi s-a fomat în BNR, nu de acum, ci de ceva timp, Comitetul Naţional pentru Stabilitate Financiară condus de Guvernator. În acest comitet va avea un rol important şi face parte ministrul de Finanţe Florin Georges-cu. L-am anunţat pe Guvernator că, din punctul de vedere al Guvernului, suntem pregătiţi să luăm toate măsurile necesare pentru orice fel de problemă care poate apărea pe plan european".

Domnia sa a mai spus că nu doar în România este influenţat cursul de schimb, ci şi în Polonia, ţară cu care România trebuie comparată şi care a înregistrat o modificare semnificativă a cursului, deşi are date economice foarte bune.

Victor Ponta şi-a exprimat încrederea în modul în care problema este gestionată de BNR, iar acţiunile Guvernului vor fi coordonate în aceeaşi direcţie cu cele ale BNR.

Domnia sa adăugat că a primit detalii în privinţa cursului de la Guvernatorul Mugur Isărescu, dar că, în ceea ce priveşte acest subiect, pe care l-a catalogat drept "important şi delicat", evită să facă alte declaraţii decât comunicările Comitetului de Stabilitate Financiară.

Întrebat care vor fi măsurile pe care Executivul le-ar putea lua în cazul în care deprecierea leului continuă, Victor Ponta a spus că există în acest sens o discuţie între BNR şi Guvern: "Este un subiect important şi prefer să aveţi comunicarea de la BNR vizavi de importanţa prezenţei capitalului bancar grecesc în România, vizavi de influenţe la nivel european, de ce se va întâmpla în plan european".

• Băncile greceşti şi-au redus, anul trecut, expunerea cu 2,34 miliarde de dolari

Băncile greceşti şi-au redus, anul trecut, expunerea pe ţara noastră cu 2,34 miliarde de dolari, ajungând la 18,8 miliarde de dolari, potrivit datelor Băncii Reglementelor Internaţionale.

Adrian Vasilescu, consilierul Guvernatorului Mugur Isărescu, a dat asigurări în mai multe rânduri că subsidiarele băncilor din Grecia, prezente în sistemul nostru bancar, sunt supravegheate de BNR, iar managementul acestora este direct controlat de BNR. Banca Centrală şi întregul sistem de garantare şi de supraveghere a sectorului nostru bancar sunt pregătite să facă faţă cu bine oricărei situaţii, potrivit domniei sale.

Nevoile de finanţare ale subsidiarelor băncilor elene de la noi se reflectă în dobânzile praticate la depozite, care rămân, în continuare, cele mai ridicate din piaţă. ATE Bank este singura bancă din sistemul bancar care remunerează economiile clienţilor cu dobânzi de 7%, chiar 7,15% la depozitele în lei, în condiţiile în care dobânda politică monetară este 5,25%. Instituţiile de credit cu capital elen de la noi practică, la depozitele în lei, dobânzi care pornesc de la 5,25% şi ajung la 7,15%, iar la depozitele în euro, dobânzile variază între 3 şi 4%.

• Mircea Oancea, CSSPP: "Nu există expunere pe titlurile de stat greceşti"

Începând cu vara anului 2011, când au început să apară probleme cu băncile greceşti, fondurile de pensii administrate privat şi-au redus investiţiile în depozitele bancare ale subsidiarelor greceşti de la noi, ne-a declarat Mircea Oancea, preşedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).

În privinţa investiţiilor în titluri de stat greceşti, domnia sa a adăugat că fondurile de pensii nu au expunere pe titlurile de stat greceşti.

La data de 4 mai, fondurile de pensii private aveau investite 786.378.989 lei în depozite bancare, reprezentând 9,83% din totalul activelor. Din acestea 21.365.532 lei au fost plasaţi la bănci româneşti cu capital grecesc, acestea reprezentând 0,2671% din totalul activelor, potrivit datelor CSSPP.

• FMI: Măsurile de austeritate aplicate în România au întârziat revenirea economiei

Fondul Monetar Internaţional (FMI) susţine, într-un raport, că măsurile de austeritate aplicate în ţara noastră au fost cele care au întârziat revenirea economiei. FMI recunoaşte că măsurile de austeritate din 2010 puteau fi implementate gradual. Experţii Fondului susţin că absorbţia fondurilor europene, reducerea evaziunii şi investiţiile publice ar fi ajutat mai mult economia.

• • Călin Rechea: "BNR poate doar să pună frână deprecierii"

Fundamentele macroeconomice ale ţării noastre contribuie la deprecierea leului faţă de euro, ne-a declarat analistul economic Călin Rechea. Domnia sa ne-a declarat că avem o economie reală foarte dezechilibrată, fapt mascat de exuberanţa de anul trecut, când exporturile au crescut. Exporturile nete, reprezentând diferenţa dintre valoarea exporturilor şi cea a importurilor, au continuat să fie negative, din cauza valorii adăugate reduse a produselor pe care le exportăm, atrage atenţia analistul. Investiţiile în lanţuri de magazine şi în proiecte imobiliare nu contribuie la creşterea competitivităţii economice, pentru aceasta fiind nevoie de investiţii în producţie, investiţii pe care mediul nostru politic, legislativ şi fiscal nu le favorizează, ne-a explicat Călin Rechea.

Domnia sa subliniază faptul că economisirea care ar trebui să ducă la formare de capital nu poate fi înlocuită prin contractarea de credite, pentru că acestea cresc nivelul îndatorării şi accentuează dezechilibrele.

Contextul european este nefavorabil, în condiţiile în care tensiunile se agravează din nou, iar autorităţile europene par să treacă de la un plan de salvare a Greciei, la o "ieşire controlată" a acesteia din zona euro, ne-a spus Călin Rechea. Incertitudinile fiind foarte mari, mişcările pe pieţele financiare sunt haotice, iar investitorii caută monede în care să se refugieze. Euro se depreciază, la rândul său, faţă de celelalte monede utilizate la nivel internaţional, ceea ce îngreunează şi mai mult situaţia ţării noastre, explică analistul economic.

BNR are o marjă foarte limitată de acţiune, ceea ce poate să tempereze deprecierea, nu să şi schimbe tendinţa evoluţiei leului, este de părere domnia sa. Intervenţii de amploare în acest sens ar fi neinspirate, pentru că pieţele ar sesiza intenţia Băncii Centrale şi i-ar putea pune serios la încercare rezervele, potrivit lui Călin Rechea. "BNR poate doar să pună frână deprecierii, însă intervenţia sa este o chestiune de valoare, volum şi alegere a momentului", ne-a declarat analistul economic. Atât timp cât Guvernul continuă să susţină creşterea salariilor, în absenţa unei majorări a veniturilor publice, temerile că derapajele vor depăşi nivelurile acceptate vor creşte, afectând percepţia externă a ţării noastre, arată Călin Rechea.

• • Claudiu Cazacu, XTB: Cursul euro/ron poate ajunge la 4,46

Leul a fost, în luna aprilie, cea mai slabă monedă în raport cu euro, potrivit unei analize a X-Trade Brokers. Moneda naţională a avut rezultate slabe, coborând în aprilie cu 1,15% faţă de euro şi cu 1,86% faţă de dolarul american, ca efect al incertitudinii politice. În mai, leul s-a apreciat până pe data de 7, după care a alunect din nou şi a pierdut până pe 11 întregul avans.

Claudiu Cazacu, analist-şef al sucursalei din ţara noastră a X-Trade Brokers, a declarat: "Finalul lunii aprilie a dus cotaţiile leului la noi minime în faţa Euro şi a scos cursul dintr-o lungă perioadă de letargie. Aproape întreaga depreciere a apărut după căderea guvernului, fără acest episod nu cred că leul ar mai fi luat « premiul întâi » la cea mai mare depreciere în faţa Euro. Forintul maghiar a fost cumpărat de speculatorii care mizau pe o revenire la masa negocierilor cu FMI a guvernului ungar. Zlotul şi coroana cehă au avut performanţe modeste, dar apropiate, spre deosebire de normă istorică a unor variaţii mai mari ale zlotului faţă de o coroană cehă în general mai stabilă".

Incertitudinile apărute ca urmare a posibilităţii ieşirii Greciei din zona euro au bulversat, la începutul lunii mai, pieţele valutare, se arată în analiză.

Claudiu Cazacu a precizat: "(...) Nu doar Euro, ci şi monedele din regiunea ECE (Europa Centrală şi de Est) au de suferit atunci când investitorii caută insule de siguranţă. În România, leul pare a îşi fi găsit un nou interval de variaţie pe termen scurt între 4,4 şi 4,46, dar în interiorul căruia fluctuaţiile vor fi probabil ceva mai ample. Pe termen mediu contextul incert şi riscul depăşirii ţintei de deficit recent setată la 2,2% pot impulsiona Euro/Ron chiar dincolo de maximul atins pe 1 mai, în pieţele offshore, la 4,46".

• • Fitch: Băncile est-europene, afectate de criza din zona euro

Expansiunea rapidă a creditării în China din 2008 începe să arate semne de surmenaj, dar creşterea creditării pe pieţele emergente din Asia, America Latină, Europa şi ţările din Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC) este mai puţin riscantă, profilul sistemului bancar fiind în general solid, se arată într-o analiză publicată, ieri, de agenţia de evaluare financiară "Fitch Ratings".

Agenţia avertizează asupra riscurilor semnificative cu care se confruntă băncile din Europa Centrală şi de Est (ECE) din cauza crizei din zona euro şi a calităţii activelor ce rămân vulnerabile în unele pieţe din ECE şi din fosta Uniune Sovietică.

Băncile din Europa Centrală şi de Est sunt afectate de criza din zona euro din cauza dependenţei regiunii de exporturi, a acţionariatului băncilor şi a potenţialei deprecieri a valutelor în cazul unei înrăutăţiri a situaţiei în statele care folosesc moneda euro. Riscurile privind calitatea activelor şi solvabilitatea în Slovenia din cauza gradului ridicat de îndatorare a sectorului privat, iar rata creditelor neperformante în alte state din sudul regiunii (Ungaria, România, Bulgaria şi Croaţia) depăşeşte 10% şi încă urmează să crească, potrivit analizei "Fitch Ratings".

În Rusia şi în majoritatea statelor din fosta Uniune Sovietică agenţia se aşteaptă ca profilurile de creditare ale băncilor să fie stabile în acest an deoarece preţul ridicat al materiilor prime sprijină creşterea economiei şi prin urmarea calitatea activelor băncilor şi performanţele lor.

•

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat, ieri, un curs oficial de 4,4373 lei/euro, cu 1,08 bani mai mare faţă de referinţa de vineri. De asemenea, dolarul american a crescut, ieri, faţă de leu cu 2,70 bani, până la 3,4479 lei/dolar, fiind cel mai ridicat nivel din 1 iulie 2010, când dolarul era cotat la 3,5420 lei/dolar. Francul elveţian s-a apreciat, ieri, în raport cu moneda naţională cu 0,9 bani, ajungând la 3,6951 lei/franc. Rata oficială de ieri a francului eleveţian a reprezentat un nou maxim, începând cu 5 septembrie 2011, când moneda elveţiană era cotată la 3,8133 lei.

•

WALL STREET JOURNAL:

• Victor Ponta promite stabilitate şi responsabilitate

Noul premier Victor Ponta a promis, într-un articol pentru Wall Street Journal (WSJ), să se încadreze în nişte limite stricte ale cheltuielilor, în încercarea de a revigora creşterea economică, împăcând în acelaşi timp şi cerinţele investitorilor care se tem de deficit, şi dorinţele electoratului său obosit de austeritate. "Aş vrea să transmit pieţelor un semnal de stabilitate şi responsabilitate", a declarat Victor Ponta.

Victor Ponta a spus în declaraţiile date WSJ că ţara noastră va onora condiţiile stricte ale acordurilor de împrumut preventiv cu Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. În opinia domniei sale însă, prudenţa fiscală trebuie să fie însoţită de o "politică raţională de promovare a creşterii", precum şi de o "plasă de siguranţă pentru categoriile cele mai vulnerabile", adăugând că una dintre sarcinile sale este aceea de a "repara" ceea ce consideră ar fi fost greşeli ale predecesorilor săi.

WSJ mai spune că spaţiul de manevră al lui Victor Ponta este restricţionat de regulile UE, de înţelegerea cu FMI şi de pieţele sensibile, care au determinat leul să scadă la nivele record faţă de euro la sfârşitul lunii aprilie, sub influenţa temerii că angajamentul lui Victor Ponta de a menţine austeritatea ar putea fi ezitant. Premierul a declarat că "incertitudinea este normală în primele câteva zile ale unui nou guvern", dar a prezis că "moneda îşi va reveni".

•

CEL MAI ALERT RITM DIN ULTIMELE NOUĂ LUNI

• BVB a coborât cu 4,1%

Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a urmat ieri linia burselor externe şi a coborât cu 4,11%, în cel mai alert ritm din ultimele nouă luni, într-o piaţă în care ordinele de vânzare au dus preţurile în jos. Acţiuni precum SIF-urile, Fondul Proprietatea, OMV Petrom, Transelectrica şi Transgaz au consemnat corecţii de până la 6,7%.

O corecţie mai mare decât cea de ieri a fost înregistrată la 8 august, când indicele general BET-C a coborât cu 7,41%. Atunci, decizia agenţiei de evaluare Standard & Poor's de reducere a ratingului SUA a dus la corecţii dure pe toate pieţele.