LEGE Ziua Independenţei Naţionale, sărbătorită pe 10 mai

Un moment istoric decisiv pentru dezvoltarea ulterioară a acestei ţări va fi sărbătorit aşa cum se cuvine, an de an. Camera Deputaţilor a adoptat, ca for decizional, un proiect de lege prin care pe 10 mai va fi sărbătorită Ziua Independenţei Naţionale a României. Iniţiativa legislativă a fost adoptată cu 166 de voturi "pentru", cinci voturi "împotrivă" şi 92 de abţineri. Potrivit proiectului de lege: "Ziua de 10 mai va fi sărbătorită în fiecare an ca Ziua Independenţei Naţionale a României, zi de sărbătoare naţională, lucrătoare.

Parlamentul, preşedintele României, Guvernul, celelalte autorităţi publice centrale, precum şi autorităţile administraţiei publice locale vor organiza manifestări cultural-artistice, cu ocazia sărbătoririi zilei prevăzute la art. 1. Fondurile necesare pentru organizarea manifestărilor prilejuite de sărbătorirea zilei de 10 mai pot fi asigurate din bugetele locale sau din bugetele autorităţilor publice centrale, precum şi ale instituţiilor publice, în limita alocaţiilor bugetare aprobate". De asemenea, la data intrării în vigoare a acestui act normativ, Legea nr.103/2015 pentru declararea zilei de 10 Mai ca zi de sărbătoare naţională este abrogată, pentru evitarea paralelismului legislativ. Legea adoptată ieri va merge la promulgare.

Trebuie spus că data de 10 Mai marchează trei momente foarte importante pentru istoria ţării noastre: începutul domniei lui Carol I, Independenţa de stat şi încoronarea primului rege al ţării. La 30 martie/17 aprilie 1866, Locotenenţa Domnească a dat publicităţii o "proclamaţie către popor", prin care recomanda alegerea printr-un plebiscit a principelui Carol Ludovic de Hohenzollern ca Domnitor al României, sub numele de Carol I. Plebiscitul s-a desfăşurat între 2/14 şi 8/20 aprilie 1866, rezultatul confirmând, cu majoritate covârşitoare, alegerea lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen ca Domnitor al României. La 10/22 mai 1866, acesta depune jurământul de credinţă în faţa Adunării Constituante, a Locotenenţei Domneşti şi Guvernului, fiind proclamat Domnitor al României, sub numele de Carol I. De numele domnitorului şi, apoi, al regelui Carol I (1866-1914) se leagă evenimente deosebite din viaţa şi istoria poporului român - adoptarea Constituţiei de la 1866 şi mai ales proclamarea şi câştigarea independenţei de stat a României . Imediat după Războiul de Independenţă (1877-1878), un obiectiv central al guvernului a fost recunoaşterea în plan extern a independenţei şi a transformărilor ce i-au urmat în statutul politic al ţării. Încă din toamna anului 1878, Carol I a luat titlul de Alteţă Regală, acesta fiindu-i recunoscut în anul următor.

Acesta a fost un prim pas către modificarea statutului politic şi internaţional al ţării. La 10 mai 1881, când se împlineau 15 ani de la urcarea pe tronul statului român, au avut loc festivităţile prilejuite de proclamarea regatului şi încoronarea domnitorului Carol I ca Rege al României. Preşedintele Parlamentului a înmânat, cu acest prilej, regelui Carol I şi reginei Elisabeta coroana făurită din oţelul unui tun capturat de la turci, în timpul Războiului de Independenţă (1877-1878). Din 1866 şi până la momentul abdicării regelui Mihai I (1927-1930; 1940-1947), la 30 decembrie 1947, ziua de 10 Mai a fost Ziua Naţională a României.