Liberalizare pusă în stand-by; Ministerul Sănătăţii reglementează strict autorizarea farmaciilor

Înăsprirea limitelor prevăzute de criteriul geografic şi de criteriul demografic privind înfiinţare farmaciilor, măsură prevăzută în proiectul de ordonanţă de guvern iniţiat de Ministerul Sănătăţii, act normativ aflat în transparenţă decizională, a iscat controverse între autorităţile publice şi reprezentanţii clasei politice, ai pacienţilor şi ai farmaciştilor.

Aceştia din urmă susţin că proiectul de act normativ nu rezolvă toate problemele din piaţă, deşi reprezintă un prim pas privind accesibilitatea la medicamente a pacienţilor din mediul rural şi că poate o soluţie viabilă ar fi liberalizarea pieţei şi crearea unui mediu concurenţial real.

Din punctul de vedere al pacienţilor, iniţiativa legislativă a Ministerului Sănătăţii este una benefică, dar pentru facilitarea accesibilităţii la medicamente ar fi fost nevoie şi de alte prevederi, care din păcate intră în contradicţie cu normele constituţionale.

Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionalei pentru Protecţia Pacienţilor, a declarat pentru Ziarul BURSA: "După aprobarea şi implementarea acestui act normativ, lanţurile farmaceutice nu se vor mai extinde sau concentra doar în aglomerările urbane şi vadurile comerciale, ci vor fi nevoite, în procesul de extindere, să ia în calcul şi deschiderea de farmacii în mediul rural. Soluţia care este acum în transparenţă decizională a fost în discuţie în ultimii 15 ani, când s-a încercat reglementarea problemei lipsei farmaciilor comunitare în mediul rural. S-au opus până acum deţinătorii de farmacii, lanţurile farmaceutice, care au preferat să se concetreze în aglomerările urbane, uneori chiar în centrul unor oraşe, în timp ce periferiile şi mediul rural erau lipsite de numărul necesar de farmacii, iar oamenii erau nevoiţi să străbată distanţe mari, în condiţiile în care erau bolnavi sau se deplasau greu. Dacă ne referim la distanţa introdusă în proiectul de ordonanţă de guvern, în prezent faţă de prevederea respectivă distanţele sunt foarte mari între farmaciile din mediul rural. Avem localităţi unde cea mai apropiată farmacie este al 17 kilometri, 23 kilometri şi chiar 33 kilometri - de exemplu în judeţul Ialomiţa, dar şi în zone din judeţele Vaslui, Zalău şi Alba. Toate farmaciile sunt concentrate într-o anumită localitate, în timp ce localităţi întregi nu au nicio farmacie. Distanţa propusă în proiectul de act normativ (n.red. - de 250 metri între farmaciile din mediul urban şi 500 metri între farmaciile din mediul rural) este bazată pe realitate, iar lanţurile farmaceutice vor fi nevoite să recurgă la diminuarea numărului de farmacii pe care doresc să le înfiinţeze în zonele urbane şi să meargă în altă localitate. Acum sunt foarte multe comune situate pe o rază de 20 kilometri care nu au nicio farmacie".

Domnia sa a precizat că măsura dorită de Ministerul Sănătăţii nu rezolvă în totalitate problemele existente, dar asigură existenţa măcar a unei farmacii în fiecare localitate din ţară şi a arătat că, în ceea ce priveşte farmaciile existente la oraşe, una lângă alta, acestea vor rămâne aşa cum au fost autorizate, proiectul de act normativ privind doar înfiinţarea de noi farmacii.

• Colegiul Farmaciştilor, de acord cu proiectul de ordonanţă al Ministerului Sănătăţii

Colegiul Framaciştilor din România este de acord cu prevederile proiectului de ordonanţă de guvern aflat în transparenţă decizională pe pagina web a Ministerului Sănătăţii, se arată într-un răspuns formulat de instituţia respectivă la solicitarea Ziarului BURSA.

Documentul citat precizează: "Avem, pe de o parte, reglementarea referitoare la criteriul demografic de înfiinţare a unei unităţi farmaceutice în rural (o farmacie la 4000 locuitori, Legea farmaciei 266/2008 în versiunea actuală nu prevede niciun criteriu pentru mediul rural!), iar pe de altă parte reglementarea privind introducerea obligativităţii de respectare şi a criteriului geografic, respectiv în urban o distanţă de minimum 250 metri între farmacii, iar în rural, de minimum 500 metri între farmacii. În acelaşi timp, proiectul propune încă o prevedere care se referă la faptul că, în situaţia în care, în mediul rural, nu există o unitate farmaceutică autorizată pe o distanţă de 5 kilometri, să se poată înfiinţa o singură farmacie comunitară, fără respectarea criteriului demografic de o farmacie la 4000 locuitori. În opinia noastră, noile prevederi sunt în măsură să creeze cadrul legislativ care să poată asigura atât accesibilitatea farmaciei pentru populaţia din rural (autorizarea farmaciilor în mediul rural nefiind reglementată până acum, consecinţa fiind o dispunere heterogenă a farmaciilor în acest mediu: aglomerare şi concurenţă neloială în centrul localităţilor rurale mari, în timp ce 1/3 din comunele din România nu există farmacie!), cât şi sustenabilitatea farmaciei comunitare (pentru Colegiul Farmaciştilor din România, care urmăreşte ca farmaciştii să beneficieze de condiţii adecvate pentru exercitarea profesiei, este esenţial ca farmaciştii să beneficieze de reglementări care să le permită să-şi desfăşoare activitatea în spiritul codului deontologic al profesiei, în beneficiul pacientului, fără a fi nevoiţi să recurgă la practici de încurajare a consumului de medicamente pentru a asigura potenţialul economic al farmaciei, ceea ce este în total dezacord cu un comportament etic faţă de pacient)".

În ceea ce priveşte eventualul impact al viitoarelor prevederi asupra cifrei de afaceri a farmaciilor existente în prezent, Colegiul Farmaciştilor susţine că, pe termen scurt, nu se poate vorbi de un astfel de impact, iar pe termen lung se şteaptă ca reglementările discutate să aducă autorizarea de înfiinţare a unei noi farmacii comunitare pe un făgaş de normalitate, care să elimine aglomerarea, concurenţa neloială, asigurând pe cât posibil, şi accesul populaţiei din mediul rural la medicamentele de care au nevoie.

În schimb, Asociaţia Farmaciilor şi Farmaciştilor din România preferă să aibă o poziţie neutră faţă de proiectul de act normativ, aşteptând formula de text legislativ care va reieşi în urma dezbaterii publice. Într-un răspuns trimis în urma unei solicitări formulată de Ziarul BURSA, Consiliul Director al Asociaţiei Farmaciilor şi Farmaciştilor din România arată: "Farmacia are un rol esenţial în asigurarea sănătăţii comunităţii şi contribuie semnificativ la bunăstarea statului prin furnizarea accesului la medicamente, consiliere medicală şi servicii farmaceutice reglementate prin legi specifice. Ea reprezintă un element vital pentru comunitate şi stat prin intermediul unei activităţi bine definite, care îmbină distribuţia corectă a medicamentelor cu consilierea adecvată sub supravegherea autorităţilor de reglementare a sănătăţii. Aceasta contribuie în mod direct la gestionarea sănătăţii publice, având un impact pozitiv asupra calităţii vieţii populaţiei prin asigurarea medicamentelor necesare şi prin asigurarea unei utilizări responsabile şi informate a acestora. În momentul de faţă, Ministerul Sănătăţii a pus în dezbatere publică Ordonanţa pentru pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, precum şi a unor acte normative cu impact în domeniul sănătăţii. Ordonanţa de urgenţă vizează modificarea mai multor acte normative, precum Legea farmaciei nr. 266/2008, Legea nr. 339/2005, Legea nr. 134/2019 şi Legea nr. 95/2006. Complexitatea actului normativ ar trebui însoţită de organizarea unei dezbateri ample la care să participe profesionişti din domeniu. În timpul acestei dezbateri publice, se pot face sugestii şi propuneri de modificări, care pot fi ulterior evaluate de către Ministerul Sănătăţii".

• Florin Buicu, deputat: "Viitoarea ordonanţă de guvern va reduce numărul farmaciilor din malluri"

Florin Buicu, vicepreşedinte al Comisiei de Sănătate din Camera Deputaţilor, susţine actul normativ iniţiat de Ministerul Sănătăţii şi afirmă că excepţiile prevăzute de legea actuală pe baza cărora au fost înfiinţate foarte multe farmacii în malluri nu vor mai fi valabile.

Deputatul Florin Buicu ne-a spus: "Principala destinaţie a serviciilor farmaceutice este să fie cât mai aproape de domiciliul cetăţeanului. Dacă în trecut aveam 6000 de farmacii, în prezent numărul lor a ajuns la 10.000 la nivel naţional. Existau şi în trecut citeriile demografic şi geografic privind înfiinţarea farmaciilor, dar pentru că legea prevedea nişte excepţii - cum ar fi înfiinţarea farmaciilor în spaţii comerciale cu o suprafaţă de peste 1000 metri pătraţi - au apărut în oraşe mai multe farmacii decât malluri. În prezent avem 10.000 de farmacii, din care 6000 în mediul urban şi 4000 în mediul rural, dar din păcate între 10% şi 20% din ele sunt întotdeauna cu activitate suspendată şi cu cereri de schimbare de sediu. Aceste 1000 sau 2000 de farmacii nu asigură serviciile farmaceutice necesare populaţiei. Şi mai este ceva: la momentul la care aveam 6000 de farmacii, bugetul alocat de CNAS era între 3,5 miliarde şi 4 miliarde lei pentru compensarea medicamentelor. Acum, la 10.000 de farmacii, bugetul alocat de CNAS este de patru ori mai mare. Ştiu că există un curent privind liberalizarea deschiderii farmaciilor, fără criterii demografice şi geografice sau chiar fără niciun fel de criteriu. Există posibilitatea deschiderii de noi farmacii, dar bugetul utilizat va rămâne acelaşi şi există riscul ca să se împartă la un număr mai mare de farmacii, ceea ce ar reprezenta o diminuare a veniturilor, dacă ţinem cont că marja de profitabilitate a farmaciilor este cuprinsă între 1% şi maximum 3%. Dacă va creşte numărul de farmacii şi vor avea vânzare mai mică decât acum există riscul închiderii şi numărul celor închise va fi mult mai mare decât cele 20% din prezent. Practic, prin viitorul proiect de act normativ nu vom mai avea farmaciile din mall, ci un număr mai mare de farmacii în mediul rural, la distanţă minimă de 500 metri, ceea ce se specifica şi într-un proiect de lege care fusese iniţiat la Senat".

• Laszlo Attila: "Ar trebui să ne gândim la o nouă lege a farmaciei sau să punem în practică liberalizarea"

În schimb, senatorul Laszlo Attila critică dur proiectul de act normativ şi susţine că piaţa farmaceutică trebuie liberalizată.

Laszlo Attila, secretarul Comisiei de Sănătate din Senat, ne-a precizat: "Proiectul de act normativ este o prostie, pentru că noi avem un angajament cu Comisia Europeană, pe care l-am semnat şi prin care ne-am angajat că vom liberaliza piaţa în acest domeniu. Termenul de liberalizare s-a împlinit de mult timp, dar a tot fost prelungit, iar acesta a fost motivul principal pentru care farmaciştii independenţi şi-au vândut afacerile către lanţurile farmaceutice şi au deschis mici drogherii, sperând că va interveni liberalizarea şi vor putea să îşi reia activitatea în condiţii concurenţiale reale. Din păcate, tot încercăm să reglementăm o piaţă nefuncţională, în loc să o liberalizăm şi concurenţa loială să facă ordine în domeniul farmaceutic. În lipsa liberalizării, nu văd cum viitoarea ordonanţă de guvern va rezolva situaţia farmaciilor, care deja o duc foarte greu. Anul trecut, rata de profitabilitate era sub 1% şi nu provenea din vânzarea de medicamente, ci din vânzarea de suplimente, cosmetice, dermato-cosmetice sau alte produse din aceeaşi categorie. Sistemul actual de politică de preţuri pentru medicamente nu duce la o profitabilitate pentru farmacii. În această clipă, dacă analizăm un pic, din cauza politicii de preţuri nu există niciun interes pentru a avea un produs ieftin pe raft. De aceea, până nu revizuim politica de preţuri cu măsuri stimulative pentru profusele ieftine, dar cu adaos comercial mai mare, degeaba încercăm să reglementăm zona farmaciilor prin ordonanţă de guvern. Ne lipsesc, în acest moment, peste 4000 de produse. Tot ceea ce costă sub 10 sau 15 lei a dispărut din farmacii, pentru că nu rentează, nu acoperă cheltuielile efectuate de farmacie".

Domnia sa a afirmat, referitor la farmaciile din mediul rural, că, de obicei, unde sunt 4000 de locuitori într-o comună există 4-5 farmacii în acea localitate, probleme fiind doar în localităţile mici din comună, unde sunt câteva sute de cetăţeni. De aceea, Laszlo Attila propune liberalizarea pieţei, măsură care ar duce la creşterea accesului la medicamente prin intermediul farmaciilor online, produsele farmaceutice urmând să fie livrate direct acasă cetăţeanului.

Secretarul Comisiei de Sănătate din Senat s-a referit şi la rolul farmacistului, care în opinia sa a fost minimalizat şi ar trebui să crească, inclusiv în partea de acţionariat al companiilor farmaceutice.

Laszlo Attila ne-a mai spus: "Dacă vom continua actualele politici, lanţurile farmaceutice vor domina şi farmaciile independente nu vor avea nici cea mai mică şansă de supravieţuire. De aceea, cred că ar trebui interzise sau sancţionate drastic mecanismele care forţează sau periclitează funcţionarea farmaciilor independente de către marile lanţuri farmaceutice care au şi companii de distribuţie prin care manipulează distribuirea anumitor medicamente în scopul fidelizării clienţilor.

Nu prea înţeleg de ce avem nevoie de această ordonanţă de guvern pentru a reglementa o piaţă anormală, în loc să ne gândim la o nouă lege a farmaciei sau să punem în practică liberalizarea".

• Autorităţile ar trebui să creeze condiţii pentru un număr mai mare de farmacii în mediul rural

Specialiştii din domeniul jurudic consideră că proiectul de act normativ este necesar prin prisma legislaţiei europene în materie, dar atrag atenţia că autorităţile ar trebui să creeze condiţiile necesare pentru înfiinţarea unui număr mai mare de farmacii în mediul rural

Teodora Koletsis, Partener la Gruia Dufaut & Asociaţii, ne-a spus: "Proiectul de Ordonanţă de Urgenţă pus în dezbatere publică de Ministerul Sănătăţii vine în contextul normelor şi reglementărilor europene, care subliniază dreptul suveran al statelor membre de a stabili condiţiile pentru înfiinţarea farmaciilor şi distribuţia medicamentelor. Analizând reglementările de la nivelul ţărilor membre ale UE şi din afara spaţiului comunitar, observăm o combinaţie de criterii demografice, geografice şi anti-monopol, care au ca scop să asigure distribuţia echitabilă şi adaptată a serviciilor farmaceutice, dar şi promovarea concurenţei. Proiectul de Ordonanţă de Urgenţă urmează, aşadar, trendul general de reglementare în acest domeniu, introducând, în plus de criteriul demografic care există deja în legea noastră (Legea nr. 266/2008), şi criteriul geografic. Este de referinţă în acest sens o decizie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din 2010 (cauza comună C-570/07 şi C-571/07 Jose Manuel Blanco Perez şi Maria del Pilar Chao Gomez vs. Consejería de Salud y Servicios Sanitarios, Principatul de Asturias, Spania), în care sesizarea a vizat un decret al acestui principat, care condiţiona înfiinţarea farmaciilor de îndeplinirea unor criterii demografice şi geografice. CJUE a concluzionat că aceste condiţii nu se opun libertăţii de stabilire, atât timp cât regulile de bază ale reglementării respective nu împiedică, în orice zonă geografică cu caracteristici demografice specifice, crearea unui număr suficient de farmacii capabile să asigure un serviciu farmaceutic adecvat, evident, cu respectarea criteriilor de non-discriminare. Dar şi aşa, considerăm că actualul proiect poate fi îmbunătăţit. O sugestie ar fi introducerea unui criteriu anti-monopol. De exemplu, în rapoarte prezentate chiar de OMS se arată că există ţări care au prevăzut în mod expres că într-o comună sau o localitate mică numărul minim de farmacii ce pot primi licenţă nu trebuie să fie mai mic de două. De asemenea, ar putea fi luată în considerare şi o altă reglementare care stabileşte, de exemplu, că o farmacie comunitară nu trebuie să fie la o distanţă mai mică de 100 de metri de un spital sau de o unitate de îngrijire medicală, cu excepţia localităţilor cu mai puţin de 4.000 de locuitori, în scopul evitării unei situaţii de monopol. Totodată, având în vedere situaţia din România, în special în mediul rural, autorităţile ar trebui să creeze premise pentru facilitarea înfiinţării unui număr mai mare de puncte farmaceutice, având în vedere şi dificultăţile de deplasare în aceste zone din cauza lipsei de infrastructură şi a nivelului de trai scăzut al populaţiei. O altă sugestie ar fi ajustarea criteriului demografic, având în vedere că acesta nu reflectă întotdeauna nevoile farmaciilor pentru pasagerii în tranzit (ex. în aeroporturi). De exemplu, reglementarea franceză a stabilit reguli specifice pentru determinarea numărului de farmacii comunitare care pot fi autorizate într-un aeroport, în funcţie de numărul anual de pasageri".

Menţionăm că în, 9 ianuarie 2024, pe site-ul Ministerului Sănătăţii, la secţiunea Transparenţă decizională, a fost publicat proiectul de ordonanţă de guvern privind unele măsuri în domeniul reformei sănătăţii.

Iniţiativa legislativă arată că autorizarea înfiinţării farmaciilor se va face cu respectarea următoarelor condiţii:

- criteriul demografic - în funcţie de numărul de locuitori, dovedit prin adeverinţă eliberată de autoritatea administraţiei publice locale, respectiv Serviciul Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor: în Bucureşti - o farmacie la 3.000 de locuitori, în oraşele reşedinţă de judeţ - o farmacie la 3.500 de locuitori, iar în celelalte localităţi din mediul urban şi rural - o farmacie la 4.000 de locuitori;

- criteriul geografic - distanţa minimă dintre farmacii/oficine comunitare, dovedită printr-un document emis de un topograf autorizat care să ateste această situaţie: în mediul urban la o distanţă de minim 250 metri, iar în mediul rural la o distanţă de minim 500 metri.

Proiectul de act normativ mai prevede că, în situaţia în care, în mediul rural, nu există o unitate farmaceutică autorizată pe o distanţă de cinci kilometri se poate înfiinţa o singură farmacie comunitară, fără respectarea criteriului demografic.