Libertatea presei şi "duşmanii poporului"

Atacurile la adresa ziariştilor sunt tot mai frecvente şi sunt lansate de la nivel tot mai înalt. De la un moment nu se mai poate vorbi de libertatea presei, ci de siguranţa fizică celor care practică această meserie. Liderii politici încurajează făţiş ostilitatea faţă de presă, susţine raportul anual întocmit de organizaţia "Reporters Sans FrontieresPres" (Reporteri fără frontiere).

Preşedintele american, Donald Trump, a lansat un nou atac asupra New York Times, la câteva ore după ce a declarat că a avut "o întâlnire foarte bună" cu editorul acestei publicaţii: "Ziarul eşuat New York Times şi Amazon Washington Post nu fac nimic altceva în afară decât să scrie ştiri negative despre orice realizare pozitivă. Iar acest lucru nu se va schimba niciodată".

Casa Albă a confirmat că Trump s-a întâlnit cu editorul New York Times, A. G. Sulzberger, pentru a discuta despre afirmaţiile anterioare ale lui Trump, în care el numea jurnaliştii ca fiind "duşmanii poporului". Sulzberger a declarat că i-a transmis lui Trump că este "îngrijorat privind retorica sa anti-presă" şi că "l-a implorat să reconsidere atacurile sale asupra jurnalis­mului, care sunt periculoase şi dăunătoare ţării noastre".

În postările sale pe Twitter, preşedintele Trump a afirmat: "Relatările privind deliberările guvernului nostru... pun în pericol viaţa multora, nu doar a jurnaliştilor. Libertatea presei vine şi cu responsabilitatea de a prezenta ştirile cu acurateţe, 90% din ştirile scrise despre administraţia mea sunt negative. (...) nu voi permite ca ţara noastră minunată să fie vândută de persoanele anti-Trump din industria muribundă a ziarelor".

Săptămâna trecută editorul executiv al Washington Post, Marty Baron, a ţinut un discurs în Annapolis, Maryland, unde a vorbit în faţa familiilor celor cinci persoane decedate într-un atac armat la sediul Capital Gazette. El a declarat că jurnaliştii ucişi sunt "prietenii poporului", făcând referire la declaraţiile lui Trump. Baron nu l-a menţionat pe Trump, însă a adăugat: "Nicinul dintre ei nu merita să fie văzut ca un duşman din cauza profesiei pe care şi-a ales-o. Niciunul dintre ei nu merita să fie văzut ca un duşman de omul care i-a ucis şi niciunul dintre ei nu merita să fie numit duşman de nimeni. La fel cum nimeni din domeniul nostru nu merită acest lucru".

În "Clasamentul mondial al libertăţii presei - 2018", SUA se află pe poziţia 45, sub ţara noastră, care ocupă locul 44. Raportul evidenţiază un climat de ură tot mai pronunţat faţă de jurnalişti şi mass-media: "Ostilitatea unor lideri politici faţă de mass-media nu mai este doar apanajul unor ţări autoritare precum Turcia şi Egipt, care au căzut într-o "media-fobie' până la punc­tul de a generaliza acuzaţiile de "terorism' împotriva jurnaliştilor şi de a-i trimite la închisoare arbitrar pe toţi cei care nu le sunt fideli. Tot mai mulţi lideri aleşi democratic văd presa nu ca pe un fundament esenţial al democraţiei, ci ca pe un adversar faţă de care îşi afişează deschis aversiunea (...). În unele ţări, frontiera dintre brutalitatea verbală şi violenţa psihică este tot mai firavă. Violenţele verbale ale unor lideri politici faţă de presă s-au înmulţit şi pe continentul european, care rămâne totuşi locul unde libertatea presei este cel mai bine garantată".

În ultima ediţie a clasamentului, Norvegia rămâne pe prima poziţie, pentru al doilea an consecutiv, fiind urmată, la fel ca în 2017, de Suedia. Pe locul trei a trecut Olanda, iar Finlanda a coborât o poziţie mai jos. Pe ultimul loc, 180, se menţine Coreea de Nord. Clasamentul realizat de "Reporteri fără frontiere", pe baza criteriului libertăţii de care au parte jurnaliştii, cuprinde 180 de ţări.