• "Nu căderea guvernului ar fi responsabilă pentru o eventuală depreciere a leului"
Căderea Guvernului "Boc 2 nu constituie nici o dramă", deoarece nu poate periclita realizarea acordului cu FMI, dat fiind că nu mai există timpul fizic să se întâmple acest lucru, a declarat Liviu Voinea, director executiv al Grupului de Economie Aplicată.
Domnia sa a precizat: "Căderea Guvernului nu este o dramă, deoarece orice Guvern va trebui să respecte Acordul cu FMI şi va trebui să prezinte în Parlament bugetul pe 2010. Nu cred că în acest moment este în pericol Acordul cu FMI. Este aproape imposibil să se strice ceva în următoarele luni, dacă privim atât la condiţionalităţile structurale, cât şi la cele cantitative. Majoritatea condiţionalităţilor structurale au termen în martie 2010. Legea salarizării unitare a fost trecută prin Parlament mai devreme decât era nevoie, iar legea pensiilor trebuie aprobată până la sfârşitul anului". În ceea ce priveşte condiţionalităţile monetare, acestea sunt ţinute în mână de Banca Naţională.
Dacă privim potenţialele efecte pe termen scurt, atunci trebuie spus că în România nu prea contează Bursa, dat fiind că aceasta nu are o legătură clară de corelare cu economia reală.
Liviu Voinea consideră: "Pe de altă parte, orice schimbare de guvern creează pe piaţa valutară. După părerea mea însă, tendinţa de depreciere a leului este firească şi era prezentă oricum, fiind cauzată, în primul rând, de criza economică, nu de cea politică. Dar, în fluctuaţiile de curs trebuie să ai şi un factor declanşator, iar o schimbare de guvern este oricând un astfel de factor declanşator de agitaţie pe piaţa valutară. Eu însă cred că fundamentele economice nu justifică actualul curs de schimb, care este supra-apreciat. Aşa că nu căderea guvernului ar fi responsabilă pentru o eventuală depreciere a leului. În România, cursul poate fi supra-apreciat pe perioade lungi, pentru că noi nu avem de fapt un curs liber, ci un curs care flotează controlat. Când, din februarie până acum, economia a scăzut cu cel puţin 10%, mi se pare exagerat ca nivelul cursului de schimb să rămână aproape neschimbat. Indiferent de cine este la guvernare, în 2010 şi în anii următori România trebuie să urmărească atât creşterea veniturilor, cât şi scăderea cheltuielilor bugetare, ceea ce urmăreşte, în esenţă, şi acordul cu FMI. Modul în care sunt realizate aceste obiective depinde de componenţa fiecărui guvern. De pildă, unii ar prefera creşterea TVA, alţii eliminarea cotei unice. Părerea mea este că mărirea TVA la 21%, cum se vorbea, nu este oportună, pentru că avem un nivel prea mare de evaziune pe TVA şi creşterea acestei taxe nu ar rezulta în creşterea veniturilor bugetare, ci în creşterea evaziunii fiscale. Ţările care au recurs la creşterea TVA-ului erau ţări care colectau mult mai bine decât noi. În plus, un TVA mai mare comportă o componentă inflaţionistă evidentă, precum şi o componentă socială, pentru că o creştere a TVA-ului i-ar afecta, în primul rând, pe cei cu venituri mici şi pe şomeri".