Statul român, acţionarul majoritar al "Transelectrica", a lipsit, săptămâna trecută, de la cele două Adunări Generale ale Acţionarilor (AGA) Transelectrica, ceea ce reprezintă o situaţie rar întâlnită în companie.
Pe ordinea de zi figura, printre altele, stabilirea membrilor Consiliului de Supraveghere, după ce, în iulie, acţionarii au decis trecerea la conducerea dualistă a Transelectrica.
Surse din companie ne-au spus că lipsa reprezentantului acţionarului majoritar se explică prin faptul că ordinul de mandatare cu candidaţii la Consiliul de Supraveghere nu a fost înregistrat de companie în ziua primirii (luni, 30 iulie) şi că, din acest motiv, nu a fost respectată procedura depunerii împuternicirilor cu minim 48 de ore înainte de AGA. În consecinţă, candidaturile nu erau valabil exprimate şi nu putea fi luată o hotărâre legală, mai susţin sursele noastre.
Dumitru Beze, preşedintele Asociaţiei Investitorilor pe Piaţa de Capital (AIPC), a participat la AGA Transelectrica de joi şi ne-a declarat: "Nu cunosc motivul absenţei reprezentantului statului în AGA, dar pot să vă confirm că lista candidaţilor pentru Consiliul de Supraveghere trebuia depusă cu minim 15 zile înainte de AGA. Ori lista a fost depusă abia luni".
AGA de joi a fost legală, susţine domnul Beze, pentru că statutul Transelectrica prevede că, dacă AGA nu are loc la prima convocare din lipsă de cvorum (miercuri), atunci la cea de-a doua convocare punctele de pe ordinea de zi pot fi votate şi cu un cvorum de sub 50% din acţionari.
Potrivit unui comunicat remis BVB de Transelectrica, în AGA de joi, acţionarii prezenţi au aprobat de principiu numirea membrilor Consiliului de Supraveghere, durata mandatului membrilor, remuneraţia, valoarea asigurării de răspundere profesională a membrilor Consiliului, forma contractului de administrare şi împuternicirea unei persoane pentru a semna în numele şi pe seama acţionarilor contractul de administrare ce va fi încheiat cu membrii Consiliului de supraveghere.
Transelectrica a mai anunţat că, în absenţa de la şedinţă a acţionarului majoritar, punctele 8-13 din ordinea de zi pentru AGA de joi (referitoare la Consiliul de supraveghere) au primit aprobarea de principiu, fiind votate ca atare de acţionarii prezenţi - Fondul Proprietatea (care deţine circa 14% din acţiunile TEL), SIF Oltenia (circa 5%), alţi acţionari mici.
Pentru aprobarea lor concretă, va fi convocată o altă AGA la o dată ce va fi comunicată ulterior.
Neobişnuita situaţie de la AGA Transelectrica a prilejuit apariţia mai multor speculaţii care circulă prin companie: lipsa acţionarului majoritar ar fi justificată prin luptele pentru numirile în Consiliul de Supraveghere; introducerea sistemului dualist de conducere ar îngreuna deciziile în companie şi unii nu şi l-ar dori; lista membrilor Consiliului de Supraveghere nu ar fi fost înregistrată la timp pentru că Mircea Ciopraga, preşedintele actualului Consiliu de Administraţie, nu s-ar fi regăsit în viitoarea conducere.
Remus Vulpescu, preşedintele OPSPI, a demisionat, în urmă cu o lună, din Consiliul de Administraţie al "Transelectrica" pentru că a fost "motivat de speculaţiile privind o eventuală legătură de rudenie şi/sau de natură economică între un alt membru al Consiliului de Administraţie al companiei şi orice persoană implicată la un nivel decizional în oricare dintre entităţile participante la raporturi contractuale bilaterale cu Hidroelectrica SA", după cum a anunţat domnia sa, la data respectivă.
Domnul Vulpescu a precizat că face referire la relaţia dintre Mircea Ciopraga şi omul de afaceri Bogdan Buzăianu, considerat unul dintre băieţii deştepti din energie, patron al "Energy Holding". Domnia sa consideră că ar putea fi 50-50% şanse ca aceste informaţii să fie reale.
Şeful OPSPI şi-a exprimat, la vremea respectivă, speranţa că speculaţiile despre Ciopraga sunt nefondate.
Transelectrica a anunţat, joi seară, că banca La Caixabank se retrage din consorţiul care a acordat companiei un credit de 42 milioane euro.
Marian Gheorghiţă, directorul financiar al companiei ne-a declarat: "Nu cunoaştem cauzele retragerii La Caixabank din consorţiu. Intuim că situaţia economică din Spania nu este una favorabilă nici măcar pentru o bancă de top cum este La Caixabank. În atari condiţii, expunerea de 7 milioane euro, pentru creditarea unei companii naţionale dintr-o altă ţară nu a fost posibilă, deşi iniţial circumstanţele au fost altele, iar participarea în consorţiu nu era supusă vreunui risc. În contractul de novaţie încheiat cu acordul nostru nu se regăseşte vreo cauză a retragerii".
Domnia sa ne-a spus că îşi menţine afirmaţia conform căreia insolvenţa Hidroelectrica nu a generat dificultăţi pentru Transelectrica în relaţia cu băncile şi a precizat că nu au existat garanţii suplimentare cerute de bănci, nu s-au solicitat creşteri de dobânzi la împrumuturile aflate deja sub contract.