MADR: România vrea să păstreze "Plata directă pe suprafaţă" până în 2020

România doreşte să menţină "Plata directă pe suprafaţă" (SAPS) din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) până în anul 2020, inclusiv, dar, în acelaşi timp, trebuie să întocmească o listă neagră cu beneficiarii care vor fi excluşi de la acest tip de plăţi, potrivit unui comunicat remis redacţiei.

Daniel Constantin, viceprim-ministru, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a avut astăzi, la sediul instituţiei, consultări cu fermierii, cu privire la plăţile directe (Pilonul I), întrucât conform noii Politici Agricole Comune aferente perioadei 2015-2020, statele membre au obligaţia să notifice Comisiei Europene, până la 1 august, opţiunile lor legate de aplicarea plăţilor directe. Alături de ministrul Agriculturii s-au aflat secretarii de stat Daniel Botănoiu, Peter Tamas Nagy, directorul general al APIA, precum şi directori din cadrul direcţiilor de specialitate din cadrul MADR.

Oficialii MADR au prezentat mai multe propuneri, care se află în prezent în dezbatere publică cu asociaţiile fermierilor.

Astfel, în ceea ce priveşte "Plata directă pe suprafaţă" (SAPS), din FEGA, propunerea României este de a o menţine, până în anul 2020 inclusiv. Totodată, trebuie definită noţiunea de "Fermier activ", stabilind deciziile privind excluderea de la plăţi directe a unor anumite tipuri de beneficiari. În acest sens, s-a discutat dacă România întocmeşte o lista neagră a entităţilor excluse de la plăţile directe, suplimentar faţă de lista neagră a Uniunii Europene care este obligatorie.

O altă propunere vizează "Plata redistributivă" (din FEGA) care reprezintă o plată facultativă, posibil de acordat pentru primele 30 de hectare, indiferent de mărimea exploataţiei. România propune ca, în cazul primelor 30 de hectare, să se plătească 5 euro/hectar pentru primele 5 hectare şi circa 45 euro/ha pentru restul de 25 de hectare.

Ministerul de resort consideră că aplicarea plăţii redistributive pe două nivele şi cuantumurile stabilite vor ajuta la comasarea terenurilor, contribuind la constituirea de ferme de peste 5 hectare, fără, însă, a determina fărâmiţarea exploataţiilor de mărime medie şi mare, viabile economic, prin ieşirea unor terenuri de sub arendă.

Cu privire la "Transferul între piloni" - facultativ, de la Pilonul I plăţi directe la Pilonul II dezvoltare rurală, fie invers, MADR propune realizarea acestui transfer de la Pilonul I - plăţi directe - la Pilonul II - dezvoltare rurală, în anii 2015, 2016 şi 2017, pentru a susţine schema pentru micii fermieri din PNDR, care prevede acordarea a 120% din nivelul plăţilor directe fermierilor care îşi încetează activitatea agricolă.

În privinţa "Reducerii plăţilor" (plafonării), aceasta nu se va aplica, deoarece România propune acordarea plăţii redistributive în cuantum de peste 5% din plafoanele naţionale anuale FEGA, aspect agreat de MADR cu Asociaţiile fermierilor la finalul anului 2013.

"O altă propunere discutată a vizat < Înverzirea >. Pentru a primi plata pentru înverzire (din FEGA), care reprezintă 30% din plafonul naţional anual, beneficiarii trebuie să respecte anumite condiţii: diversificarea culturilor, menţinerea păşunilor permanente şi prezenţa zonelor de interes ecologic pe suprafaţa agricolă. În acest sens, este necesară notificarea listei zonelor de interes ecologic (ZIE) pe suprafaţa agricolă", se arată în comunicat.

În ceea ce priveşte "Plata pentru tineri fermieri", aceştia ar trebui să aibă cel mult 40 ani în anul depunerii cererii, să se stabilească pentru prima dată într-o exploataţie ca şefi de exploataţie, iar plata se acordă pentru o perioadă de maxim 5 ani de la instalare.

"Schema pentru micii fermieri" este o schemă voluntară, iar conform propunerii României, fermierul ar urma să primească un cuantum al plăţilor directe egal cu valoarea totală a plăţilor care urmează să fie alocate fermierului în fiecare an şi la care acesta are dreptul.

De asemenea, "sprijinul cuplat" este o schemă voluntară şi este necesară notificarea deciziei privind procentul alocat din plafonul naţional anual FEGA şi culturile/sectoarele care primesc acest sprijin, cu justificarea necesităţii sprijinului, descrierea condiţiilor de eligibilitate, a duratei schemei, a cuantumului per unitate şi a limitelor cantitative dacă este cazul.

Propunerile MADR au la bază dialogul purtat pe aceste teme încă de la finalul anului 2013, iar definitivarea opţiunilor privind notificarea plăţilor directe se realizează cu contribuţia asociaţiilor de fermieri, ca principali beneficiari ai schemelor de sprijin în viitoarea perioadă de programare.

Consultările cu privire la plăţile directe (Pilonul I) au avut loc în contextul în care, potrivit noii Politici Agricole Comune aferente perioadei 2015-2020, statele membre au obligaţia să notifice Comisiei Europene, până la 1 august 2014, opţiunile lor legate de aplicarea acestor plăţi.