Marii producători de mezeluri vor protecţie europeană pentru salamul de Sibiu

Şapte producători de mezeluri vor solicita protecţia denumirii pentru salamul de Sibiu, în cel mult două luni, după obţinerea avizului de la un organism de inspecţie, a declarat, ieri, directorul executiv al Asociaţiei Române a Cărnii ( ARC), Mihai Vişan.

"Şapte firme vor solicita protecţia denumirii pentru salamul de Sibiu. Am elaborat un caiet de sarcini iar următorul pas va fi să obţinem avizul de la un organism de inspecţie şi certificare. Pentru aceasta, fiecare firmă va fi verificată şi, cel mai probabil la începutul lunii februarie, aşteptăm certificarea. În acel moment vom putea depune dosarul la Ministerul Agriculturii", a spus Vişan, citat de NewsIn.

Potrivit acestuia, cele şapte firme care vor solicita protecţie pentru denumirea salam de Sibiu sunt Salsi Sinaia, Aldis Călăraşi, Caroli, Agricola Bacău, H&E Reinert, Medeus, Spar Slatina.

Preşedintele Romalimenta, Sorin Minea, a declarat, recent că "România nu şi-a înregistrat produsele de origine, cum ar fi salamul de Sibiu, pentru a obţine protecţie pe piaţa europeană, astfel încât s-a ajuns în situaţia ca acest produs, specific românesc să fie produs în Ungaria şi comercializat în supermarket-urile autohtone".

Conform unui ordin emis de MADR, care a intrat în vigoare în 15 noiembrie, fiecare grup care doreşte să dobândească protecţia produselor alimentare pe piaţa Uniunii Europene trebuie să depună o documentaţie pentru înregistrarea unei indicaţii geografice sau a unei denumiri de origine.

Dosarul trebuie să cuprindă următoarele documente: actul de asociere, caietul de sarcini, precum şi o declaraţie pe propria răspundere că grupul reprezintă producători sau procesatori din zona geografică delimitată în caietul de sarcini. De asemenea, grupul trebuie să prezinte date din care să rezulte că "produsul pentru care se solicită protecţia prezintă caracteristici de calitate care îl diferenţiază de produsele din aceeaşi categorie obţinute în afara zonei de producţie".

În egală măsură, dosarul trebuie să cuprindă informaţii privind producţia anuală, cantitatea estimată pe cinci ani, numărul clienţilor actuali şi potenţiali, dar şi destinaţia produsului actuală şi estimată pe cinci ani. Din documentaţia grupului nu trebuie să lipsească o hartă color "de dimensiune adecvată care să permită delimitarea precisă a zonei de producţie sau a graniţelor stabilite".

Dacă documentaţia nu este completă, MADR va informa grupul, în termen de 30 de zile, pentru completarea dosarului. În situaţia în care grupul nu transmite informaţiile solicitate, documentaţia depusă este anulată. În cazul în care documentaţia depusă este completă, aceasta se publică pe site-ul MADR, în vederea acordării unei perioade de 60 de zile în care orice persoană fizică sau juridică legitim interesată, stabilită în ţară, îşi poate declara opoziţia faţă de cererea de înregistrare.

Potrivit ordinului, dacă în termen de 30 de zile nu se ajunge la un acord între părţile interesate, MADR va respinge cererea de înregistrare. Dacă cererea de înregistrare a indicaţiilor geografice sau denumirilor de origine ale produselor agricole sau alimentare în vederea dobândirii protecţiei la nivelul Uniunii Europene este aprobată, urmează să fie transmisă Comisiei Europene, în termen de 30 de zile de la data obţinerii protecţiei naţionale.

Protecţia oferită de Uniunea Europeană are rolul de a asigura o concurenţă loială între producători şi de a proteja împotriva utilizării abuzive a unei denumiri înregistrate.