Ministerul Finanţelor a împrumutat 1 miliard de lei de pe piaţa internă

• BCR: "Rata inflaţiei din luna mai ar putea depăşi uşor intervalul ţintă al BNR" • Costul de finanţare pe 10 ani se menţine stabil, la 3,26%

Ministerul Finanţelor a împrumutat ieri, de pe piaţa internă, 994,6 milioane de lei printr-o emisiune de titluri de stat pe 9 ani şi o licitaţie pentru certificate de trezorerie pe şase luni, potrivit datelor publicate pe site-ul Băncii Naţionale a României.

Licitaţia de ieri pentru obligaţiunile cu scadenţa octombrie 2030 a atras oferte de 726,4 milioane de lei, la o valoare de prospect de 600 de milioane de lei, ceea ce înseamnă că emisiunea a avut un raport bid-to-cover destul de slab de circa 1.2 lei pentru fiecare leu vândut.

Randamentul mediu de împrumut a fost de 3,27%, în scădere cu 1 punct de bază (0,01%) faţă de ultima licitaţie pe această scadenţă, din luna mai şi la acelaşi nivel cu randamentul pe 10 ani din piaţa secundară.

Faţă de licitaţia de pe aceeaşi scadenţă din finalul lunii februarie, când costurile de finanţare erau la minime multianuale şi chiar istorice pe scadenţa de 10 ani, randamentul acceptat ieri de Finanţe este mai mare cu 60 de puncte de bază, adică cu 0,60%. În aprilie, pe această scadenţă, costul de finanţare din piaţa primară era de 3,02%.

"Mediul extern pare a fi mai favorabil pentru segmentul lung al curbei în lei decât la alte licitaţii recente, cu scăderi ale randamentelor obligaţiunilor germane şi americane înregistrate vineri după datele sub aşteptări privind piaţa forţei de muncă din SUA", notau, ieri, înainte de licitaţie, analiştii BCR Cercetare într-un raport de analiză.

Aceştia notau de altfel recent că randamentele titlurilor de stat în lei pe termen lung au fost ajutate în ultima perioadă de mediul extern. Costul de finanţare pe 10 ani a fost extrem de stabil din finalul lunii mai încoace, la un nivel constant de 3,265% din data de 31 mai. Volumul tranzacţiilor a fost de altfel unul extrem de redus în prima săptămână din iunie.

Piaţa primară a fost destul de slabă în luna mai, cu respingerea mai multor licitaţii de obligaţiuni din cauza cererii mici a investitorilor faţă de nivelul planificat a fi emis şi din cauza creşterii costurilor de finanţare. Per total, în luna mai, Ministerul Finanţelor a împrumutat 2,95 miliarde de lei de pe piaţa internă, 63% din suma programată a fi atrasă în a cincea lună din an. Ministerul Finanţelor a avut trei licitaţii eşuate în luna mai cu oferte anemice din partea dealerilor primari care au cerut randamente în creştere.

"Temerile investitorilor privind creşterea inflaţiei la nivel global apasă asupra pieţei primare", arătau la finalul săptămânii trecute analiştii BCR.

De asemenea, la licitaţia de ieri pentru certificate de trezorerie cu scadenţa în ianuarie 2022 în valoare de 300 milioane lei, Ministerul Finanţelor s-a împrumutat cu 334,2 milioane de lei la o dobândă medie de 1,72%. Cererea a fost solidă, de 547 milioane de lei.

Astăzi BNR va publica raportul statistic lunar care va arăta dacă banca centrală a fost activă sau nu la cumpărare pe piaţa titlurilor de stat, în luna mai, cum s-a întâmplat în martie după ce o licitaţie eşuată a Ministerului de Finanţe a majorat costurile de finanţare pe 10 ani la 3,4%.

În iunie ajung la scadenţă obligaţiuni de stat în lei în valoare de 10,3 miliarde lei, ceea ce înseamnă că Ministerul Finanţelor va injecta lichiditate în sistem prin emisiunea netă de titluri. Ministerul Finanţelor mai are scadenţe mari în octombrie, în valoare de circa 9 miliarde de lei.

În iunie, Finanţele au în plan emiterea de titluri în monedă locală în valoare de 5,125 miliarde lei, în vederea finanţării deficitului bugetului de stat (80 de miliarde lei) şi refinanţării datoriei publice. Suma este cu 415 milioane de lei peste cea programată pentru luna mai (4,71 miliarde lei).

Analiştii BCR mai notează că, săptămâna trecută, leul a fost cotat de către BNR într-un intervat foarte strâns în jurul nivelului de 4,92.

"Lichiditatea pieţei a fost mai mică decât acum două săptămâni, lucru explicat şi de ziua liberă de 1 iunie. Estimarea noastră de curs de schimb EUR/RON pentru finalul acestui an este 4,98. Presiunile de depreciere a leului provin dinspre deficitul de cont curent mare", arată aceştia.

Potrivit acestora, pe pieţele valutare din regiune, în ultima săptămână au avut loc aprecieri ale monedelor locale în raport cu euro alimentate de aşteptările privind creşteri ale dobânzilor, în unele cazuri chiar în 2021: coroana cehească a câştigat +0,2%, forintul maghiar +0,7% iar zlotul polonez +0,6%. Leul românesc a fost aproape neschimbat, cu o depreciere minoră de -0,1%.

De la începutul acestui an, leul românesc a înregistrat o depreciere de -1,3% faţă de euro. Celelalte monede din regiune au înregistrat creşteri faţă de euro în acest an: coroana cehească s-a apreciat cu +3,2%, forintul maghiar a câştigat +4,9% iar zlotul polonez s-a întărit cu +2,3%.

• BCR: Estimăm o rată anuală a inflaţiei de 3,57% în luna mai. Activitatea economică s-a situat la 75% din media unei luni normale pre-criză

Analiştii BCR mai notează că activitatea economică în luna mai s-a situate la 75% din media unei luni normale pre-criză, de la 81% în aprilie. Totodată, aceştia estimează o rată anuală a inflaţiei de 3,57% în luna mai.

"Indicele BCR cu frecvenţă zilnică privind evoluţiile din economie arată că în luna mai activitatea economică s-a situat la 75% din media unei luni normale pre-criză, de la 81% în aprilie (vezi grafic - n.r.). Datele istorice sunt revizuite. Mobilitatea către locurile de muncă a crescut la cel mai înalt nivel de la declanşarea pandemiei în martie 2020. Angajaţii au fost mai optimişti referitor la siguranţa locurilor de muncă şi căutările «ajutor şomaj» pe Google au scăzut. Consumul de electricitate din Germania, principalul partener comercial, precum şi poluarea aerului cu NO2 pe plan intern au fost mai mici. (...) Calendarul economic al acestei săptămâni cuprinde rata inflaţiei pentru luna mai care va fi publicată vineri de Institutul Naţional de Statistică, precum şi structura PIB-ului din T1 2021. (...) Estimarea noastră pentru rata anuală a inflaţiei este 3,57% în luna mai, în creştere de la 3,24% în aprilie, ceea ce înseamnă că inflaţia ar putea depăşi uşor limita superioară a ţintei BNR de 2,5%±1pp pentru prima dată în ultimul an şi jumătate. Mediana sondajului Bloomberg vede rata inflaţiei pe luna mai la 3,59%. În luna decembrie a acestui an estimăm o inflaţie de 4,3%. Credem că BNR ar putea păstra neschimbată dobânda de politică monetară la 1,25% în 2021 şi 2022 iar pasul ulterior va fi o majorare", se arată într-o notă de analiză.