Ministerul Finanţelor: Datoria publică a României a scăzut în decembrie 2022 la 47,2% din PIB

Datoria publică a României a scăzut la 47,2% din PIB în luna decembrie 2022, de la 48,3% în noiembrie 2022 şi faţă de 48,9% în anul 2021, arată datele Ministerului de Finanţe. Cheltuielile pentru investiţii publice pentru anul 2023 sunt estimate să ajungă la 7,2% din PIB, informează news.ro.

"Indicatorul datorie guvernamentală calculat în conformitate cu metodologia Uniunii Europene, pe baza datelor preliminate, exprimat ca procent în PIB, se situează la nivelul de 47,2% din PIB, la sfârşitul lunii decembrie 2022. Conform metodologiei Uniunii Europene ponderea datoriei guvernamentale în PIB s-a calculat luând în considerare suma PIB-urilor trimestriale realizate în ultimele 4 trimestre (trim. I 2022 - trim IV 2022) comunicate de către INS", arată datele MFP.

Datoria în euro se ridica la finalul anului trecut la 302,89 miliarde lei (echivalent), cea în monedă naţională la 306,75 miliarde de lei, iar datoria în dolari americani la 56,35 miliarde lei (echivalent).

Datoria administraţiei publice locale a crescut la 18,93 miliarde lei, de la 17,05 miliarde lei la finalul lui 2021.

Datoria guvernamentală brută la sfârşitul lunii decembrie 2022, calculată conform metodologiei UE, include sumele disponibilizate pentru implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) dar şi datoria contractată pentru finanţarea deficitului bugetar aprobat pentru anul 2022. Utilizarea componentei de împrumut din cadrul PNRR va avea impact pozitiv asupra cheltuielilor cu dobânda ce încorporează costul la care se împrumuta CE în acest scop şi implicit asupra deficitului bugetar din anii următori.

În vederea menţinerii indicatorului datorie guvernamentala în PIB la un nivel sustenabil Guvernul are în vedere următoarele măsuri privind stimularea creşterii economice:

- Cheltuielile pentru investiţii publice pentru anul 2023 sunt estimate să ajungă la 7,2% din PIB. Investiţiile publice sunt aşteptate să aibă un impact pozitiv asupra potenţialului de creştere al economiei, mai ales în condiţiile unei perspective economice afectate de incertitudini generate de tensiunile geo-politice, creşterea preţurilor produselor energetice, blocajele pe lanţurile de aprovizionare, înăsprirea condiţiilor financiare, etc. În plus, România va beneficia considerabil de pe urma mecanismelor de finanţare europene pe care le are la dispoziţie. Astfel, în cadrul politicii de Coeziune 2021-2027, România are alocate fonduri europene în valoare de 31,35 miliarde euro, iar prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, are un buget alocat de 27 miliarde euro din care 12,1 miliarde euro sunt finanţări nerambursabile, iar 14,9 miliarde euro reprezintă sprijin sub formă de împrumut. Implementarea PNRR, va presupune realizarea de reforme şi investiţii în domenii cheie ale economiei (infrastructură, educaţie, sănătate, agricultură, mediu şi energie), care vor spori considerabil potenţialul de creştere sustenabilă, sprijinind digitalizarea economiei şi tranziţia verde.