Ministerul Muncii reduce cu 50% capitalul social al viitorilor furnizori de pensii

Societăţile care vor activa ca administrator al unui fond de furnizare a pensiilor private vor avea un capital social minim de 5 milioane de euro, cu 50% mai redus faţă de nivelul propus în decembrie 2010, potrivit unui nou proiect de lege al Ministerului Muncii, citat de Mediafax.

Iniţial, ministerul propunea ca viitorii furnizori de pensii private să deţină un capital social de 10 milioane de euro, subscris şi vărsat integral, exclusiv în numerar, la momentul constituirii acesteia.

Capitalul furnizorului de pensii nu poate fi constituit şi nici majorat prin subscripţie publică, nu poate proveni din împrumuturi sau credite. Fiecare furnizor de pensii private trebuie să constituie şi să menţină, pe întreaga lor durată de funcţionare echivalentul în euro la sfârşitul exerciţiului financiar a capitalului social subscris şi vărsat, se arată în proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea sistemului de plată a pensiilor private.

Viitorii administratori ai fondurilor de furnizare de pensii private se pot constitui sub forma unei societăţi pe acţiuni, conform Legii 31/1990 privind societăţile comerciale şi vor func-ţiona numai în baza autorizaţiei Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).

Furnizorul de pensii private are ca obiect exclusiv administrarea fondului de furnizare a pensiilor private şi va administra în ţara noastră un singur fond de profil.

Administrarea fondului de furnizare a pensiilor private se realizează sub controlul şi sub supravegherea CSSPP, în conformitate cu prevederile Legii 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat (Pilonul II), Legii 204/2006 privind pensiile facultative (Pilonul III) şi ale prezentei legi, se mai arată în proiectul de act normativ.

Denumirea furnizorului de pensii va conţine sintagma "furnizor de pensii private", care va fi utilizată numai în denumirea societăţilor care deţin o autorizaţie a activităţii de furnizare a pensiilor private.

Furnizorii de pensii private care au fost autorizaţi, avizaţi ori supuşi unei proceduri similare în vederea funcţionării ca furnizor de pensii într-un stat membru al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European sunt exceptaţi de la cerinţa autorizării de către CSSPP.

Acţiunile unui furnizor de pensii private sunt nominative şi nu pot fi transformate în acţiuni la purtător. De asemenea, furnizorii de pensii private nu pot emite acţiuni preferenţiale.

"O persoană fizică sau juridică poate fi acţionar la un singur furnizor de pensii private. Participaţia cumulată a persoanelor fizice nu poate depăşi 5% din capitalul social al furnizorului de pensii private", potrivit proiectului de lege.

Viitorii acţionari ai furnizorului de pensii private trebuie să dispună de o situaţie financiară stabilă, aptă să susţină entitatea în caz de necesitate, să justifice, în mod satisfăcător, provenienţa fondurilor destinate participaţiei la capitalul social şi să să furnizeze toate informaţiile necesare pentru identificarea relaţiilor de afiliere cu alte persoane.

De asemenea, persoanele juridice care vor să devină acţionari la un furnizor de pensii trebuie să funcţioneze de minim trei ani, cu excepţia celor rezultate din fuziunea sau divizarea unei persoane juridice aflate în funcţiune de minim trei ani.

Potrivit proiectului de lege, orice reducere a capitalului social este aprobată de CSSPP şi nu poate să depăşească 20% din valoarea minimă a acestuia. În situaţia reducerii capitalului social cu 20%, furnizorul de pensii private este obligat la reîntregirea acestuia într-un interval cuprins între trei şi şase luni.

Membrii consiliului de supraveghere, consiliului de administraţie, directoratului şi directorii nu pot fi membri în consiliul de administraţie al unui alt furnizor de pensii private sau persoanelor afiliate, depozitarului sau persoanelor afiliate şi al societăţilor de servicii de investiţii financiare sau al persoanelor afiliate cu care furnizorul a semnat un contract de intermediere.

Activele şi pasivele fiecărui fond de furnizare sunt organizate, evidenţiate şi administrate distinct, separat de contabilitatea proprie a furnizorului de pensii private, fără posibilitatea transferului între fond şi furnizor.

Furnizorul de pensii private poate dobândi o parte sau tot capitalul social al altui furnizor de pensii private numai cu aprobarea prealabilă a CSSPP şi cu respectarea legislaţiei din domeniul concurenţei.

Veniturile furnizorului de pensii private se constituie prin deducerea a 2% din activul net al fondului de furnizare a pensiei private. Anterior, ministerul a propus un nivel de deducere de 2,5% din activul net al fondului.

Potrivit proiectului de lege, fondul de furnizare a pensiilor private nu poate fi declarat în faliment.

Resursele fondului de furnizare a pensiilor private se constituie din sumele provenite din activele personale nete ale membrilor, drepturile cuvenite beneficiarilor şi nerevendicate în termenul general de prescripţie şi sumele provenite din investirea acestora.

Fondul de furnizare a pensiilor private trebuie să aibă minimum 100.000 de membri, nivel pe care trebuie să-l atingă în primii cinci ani de la data înfiinţării, şi se va constitui prin contract de societate civilă particulară.

Fondul de furnizare a pensiilor private trebuie autorizat de CSSPP, după autorizarea furnizorului de pensii private.

"În cazul în care se constată scăderea numărului de membri şi menţinerea acestuia sub minimul legal, timp de un an, CSSPP retrage, prin decizie, autorizaţia unui fond de furnizare a pensiilor private", se mai arată în document.

Investiţiile fondului de furnizare a pensiilor private se efectuează în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi şi cu normele Comisiei, în scopul furnizării unei pensii private membrilor fondului.

Furnizorul de pensii private va investi activele fondului de furnizare a pensiilor private în instrumente ale pieţei monetare, inclusiv conturi şi depozite bancare în lei - cel mult 20%, titluri de stat - până la 70%, obligaţiuni şi alte valori mobiliare - până la 20%, titluri de stat şi alte valori mobiliare emise de state terţe - cel mult 15%, obligaţiuni şi alte valori mobiliare ale organismelor străine neguvernamentale - până la 10% (de la 5%, în varinta anterioară) şi alte forme de investiţii prevăzute de normele CSSPP.

• Pensiile private vor fi plătite până la deces, până la o anumită dată sau pe o perioadă de 5-10 ani

Participanţii la fondurile de pensii private vor putea opta după încetarea perioadei active, între mai multe modalităţi de încasare a banilor, cum ar fi o sumă lunară până la deces sau până la o anumită dată. O altă variantă este stabilirea unui interval de plată cuprins între 5 şi 10 ani.

În cazul Pilonului II, sumele acumulate în contul individual al fiecărui participant vor fi încasate la data ieşirii la pensie din sistemul de stat (Pilonul I). La Pilonul III, plata pensiei se va face după ce participantul la un fond de profil a împlinit 60 de ani şi a efectuat un stagiu minim de cotizare de 90 de luni.

Potrivit poiectului de lege privind organizarea şi funcţionarea sistemului de plată a pensiilor private, administratorii de pe Pilonul II şi III se obligă să îi notifice pe participanţi în scris, cu 30 de zile calendaristice înainte de îndeplinirea condiţiilor de pensionare, valoarea contribuţiilor brute plătite, valoarea activului personal net, precum şi obligativitatea de a opta pentru un fond de furnizare a pensiilor private.

Furnizorul de pensii private stabileşte cuantumul pensiei private, pe baza calculului actuarial şi activului personal net aflat în contul participantului.

Pensia privată poate fi achitată sub forma unei sume viagere, sume limitate sau altor tipuri de pensii, reglementate prin normele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). Anterior, proiectul de lege făcea referire la anuităţi.

Prin pensie viageră pentru o singură persoană se înţelege plata lunară a unei sume fixe datorată şi efectuată până la decesul membrului fondului de furnizare a pensiei private.

În cazul unei anuităţi viagere pentru o singură persoană plus perioadă certă se înţelege plata lunară a unei sume fixe datorată şi efectuată până la decesul membrului fondului sau până la expirarea perioadei prevăzută în contactul de furnizare a unei pensii private.

Pensia viageră cu componentă de supravieţuitor constă în plata lunară a unei sume fixe datorată şi efectuată membrului până la decesul acestuia, iar după deces, datorată şi efectuată soţului supravieţuitor pe durata vieţii şi copiilor minori până la majorat.

Pensia limitată reprezintă plata lunară a unei sume fixe datorată şi efectuată pe o perioadă cuprinsă între 5 şi 10 ani.

Potrivit documentului, pensiile fixe şi cele indexate cu o rată fixă prestabilită a majorării anuale sunt permise, iar cele variabile sunt interzise.

"Membrul unui fond de furnizare de pensii private este obligat să-şi achiziţioneze o anuitate viageră, în cazul în care activul personal al aces-tuia este suficient pentru achiziţionarea unei pensii viagere. De asemenea, membrul unui fond este obligat să achiziţioneze o pensie limitată, în cazul în care activul personal al acestuia nu este suficient pentru achiziţionarea unei pensii viagere", se menţionează în document.

Un furnizor de pensii private este obligat să ofere o pensie privată sub formă de pensii viagere sau pensii limitate. În cazul în care activul personal al participantului este suficient pentru alegerea oricărei anuităţi viagere, acesta poate opta pentru tipul de anuitate viageră pe care o consideră cea mai adecvată.

"Pensia privată se plăteşte de către furnizor, lunar, din fondul de furnizarea a pensiilor private membrului, mandatarului desemnat de acesta prin procură specială sau reprezentantului legal al acestuia, fie prin serviciu poştal, fie printr-un cont bancar. Cheltuielile ocazionate de plata pensiei private se suportă de către membru", se arată în proiectul de act normativ.

Rata de finanţare a unui fond de furnizare de pensii private trebuie să fie tot timpul cel puţin egală cu 105%.

"Începând de la o rată de finanţare mai mare de 110 %, excesul de active poate fi redistribuit, prin calcul actuarial, membrilor fondului de furnizare a pensiilor private, după recuperarea integrală a sumelor cu care furnizorul de pensii private a finanţat din provizion fondul de furnizare a pensiilor private", mai informează proiectul de lege.

În cazul în care rata de finanţare a fondului scade sub 105%, furnizorul de pensii private intră în supraveghere specială, care nu poate fi mai mare de 6 luni, timp în care acesta este obligat să majoreze rezerva suplimentară a fondului, din provizionului tehnic constituit la furnizorul de pensii private.

Pentru situaţia când rata de finanţare scade sub 100%, furnizorul de pensii private intră în administrare specială şi îi este retrasă autorizaţia de administrare a fondului de furnizare a pensiilor private.

"În cazul în care rata de finanţare scade sub 100% (este subunitară), furnizorul de pensii private intră în administrare specială şi îi este retrasă autorizaţia de administrare a fondului de furnizare a pensiilor private", se precizează în proiectul de lege.