Utilizarea cărbunelui în obţinerea energiei electrice este o soluţie, dacă acest lucru este făcut cu chibzuinţă şi în concordanţă cu politicile internaţionale şi europene pe schimbări climatice, consideră ministrul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Attila Korodi. "Dacă se conturează o politică energetică a unui stat cu politicile internaţionale şi europene pe schimbări climatice, atunci poate să aibă loc. Nu putem exclude aceste centrale, pentru că energia regenerabilă are o caracteristică: este variabilă şi trebuie să existe şi capacităţi care să ofere constanţă Sistemului Energetic Naţional al fiecărui stat. Dar poate fi utilizat cărbunele şi cu chibzuinţă şi cu eficienţă foarte mare, fără să afecteze politicile de schimbări climatice", a precizat domnia sa.
Ministrul Mediului a oferit ca exemplu politica energetică a Germaniei, care a decis să diminueze utilizarea gazului metan în favoarea cărbunelui, subliniind, însă, că eficienţa centralelor energetice bazate pe cărbune din această ţară nu se compară cu ce se găseşte în Europa de Est. Centralele româneşti nu ating nici măcar 30-40% din eficienţa capacităţilor energetice ale unităţilor germane, susţine Attila Korodi, citat de Rompres.
Ministerul Economiei şi Finanţelor, prin strategia energetică, a impus retehnologizarea actualelor centrale termice, dar şi atragerea de fonduri europene pentru cogenerare. Acest element poate să îmbunătăţească foarte mult sectorul energetic şi înseamnă nu numai mărirea capacităţilor bazate pe cărbune, ci şi completarea energiei termice cu energie electrică. "Dar România are, mai ales, strategii pe perioada următoare pe energii regenerabile şi pe centralele nucleare", a subliniat ministrul Korodi.
Intenţia de utilizare a cărbunelui în producerea energiei vine pe fondul preţurilor-record la petrol şi gaze, îngrijorării faţă de securitatea energetică şi aversiunii faţă de energia nucleară. În acest context, se estimează că ţările europene vor pune în funcţiune aproximativ 50 de centrale pe bază de cărbune în următorii cinci ani, deşi experţii în schimbarea climei afirmă că emisiile de carbon trebuie reduse rapid, pentru a se ţine în frâu încălzirea globală.
Proprietarii centralelor energetice din Europa subliniază faptul că fabricile nou construite respectă cât mai mult posibil normele de mediu, însă criticii sunt de părere că expresia "cărbune curat" este doar un vis. În schimb, susţinătorii utilizării cărbunelui în obţinerea energiei electrice spun că, din punct de vedere al costului şi al securităţii energetice, cărbunele prezintă numeroase avantaje: rezervele de cărbune vor dura 200 de ani, nu doar 50 - ca în cazul gazelor sau al petrolului, cărbunele este relativ ieftin în comparaţie cu petrolul şi cu gazele naturale, cu toate că preţul cărbunelui s-a triplat în ultimii câţiva ani. De asemenea, trebuie subliniat faptul că, deşi sute de ţări exportă cărbune, nu există un cartel al cărbunelui, fiind posibilă negocierea preţurilor.