Moody"s: Legea falimentului personal ar avea efecte negative semnificative asupra sistemului bancar

Legea insolvenţei persoanelor fizice, care a trecut săptămâna trecută de Senat, ar avea efecte negative semnificative asupra sistemului bancar din România, apreciază Moody"s, estimând, într-un scenariu optimist, că instituţiile de credit ar putea avea nevoie de suplimentarea capitalului cu 10%.

Principalul creditelor bancare ale debitorului falimentar ar putea fi redus cu până la 25%, subliniază Moody"s, potrivit Mediafax.

"Presupunând, în mod conservator, că doar creditele neperformante de la finele lunii decembrie 2009 vor fi astfel devalorizate, estimăm că sistemul bancar va avea nevoie de capital suplimentar de 10%. Deoarece creditele de consum constituie 36% din soldul total de împrumuturi al băncilor româneşti, cifra ar fi mult mai ridicată dacă persoane care nu se află într-o situaţie financiară într-adevăr dificilă vor încerca să profite de noua lege", se arată într-o analiză Moody"s.

Agenţia de rating avertizează că aplicarea legii va determina băncile să fie cu mult mai prudente în privinţa creditării persoanelor fizice care nu au mai luat împrumuturi, dar şi să majoreze dobânzile.

"La prima vedere, aprobarea legii pare să fie negativă pentru situaţia financiară a sistemului bancar românesc, deoarece pare să pedepsească aspru băncile comerciale", se spune în raportul Moody"s.

Perspectiva negativă atribuită de Moody"s sistemului bancar din România ar putea fi accentuată de această lege, "deoarece ar putea promova hazardul moral printre debitori, care pot alege să evite plata creditelor profitând de legislaţie".

Totodată, nelistarea debitorului care s-a folosit de falimentul personal drept răuplatnic ar putea încuraja îndatorarea excesivă şi default-ul (incapacitatea de plată), apreciază Moody"s.

"Băncile româneşti vor avea dificultăţi în ceea ce priveşte absorbţia şocului cauzat de această lege, iar implementarea ei ar putea submina situaţia financiară a instituţiilor de credit. Atât băncile româneşti, cât şi autorităţile de reglementare (Banca Naţională) au criticat această lege şi şi-au exprimat îngrijorarea în privinţa efectelor ei", conchide Moody"s.

Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, a declarat săptămâna trecută că adoptarea legii falimentului personal ar putea forţa băncile să caute garanţii suplimentare pentru finanţare şi va restricţiona accesul la credite.

"Proiectul legii falimentului personal în aparenţă este generos. În esenţa lui, însă, este posibil să ne trezim în faţa unor prevederi legale care să provoace o presiune puternică asupra unui sistem, mă refer la sistemul bancar, care şi aşa suportă un proces de încetinire a creditării. Într-un moment în care aşteptăm zorii încrederii în economia noastră, care să stimuleze băncile să relanseze creditarea, un astfel de act normativ ar putea să descurajeze procesul şi să vedem băncile în căutare de garanţii peste garanţii ca să dea un credit", a afirmat Vasilescu. De asemenea şi câţiva bancheri au criticat public forma actuală a proiectului de lege.

Proiectul legislativ a fost aprobat marţi, 23 martie, de Senat şi va fi trimis spre dezbatere către Camera Deputaţilor, decizională în acest caz. Datoriile fiecărui debitor care apelează la insolvenţa personală vor fi reduse în cuantum stabilit individual de instanţă.

Proiectul legislativ prevede că debitorul de bună credinţă care cere deschiderea procedurii de insolvenţă personală va putea fi descărcat total sau parţial de datoriile anterioare sau ulterioare deschiderii procedurii, dacă bunurile sale sunt insuficiente pentru plata întregii mase credale şi dacă instanţa i-a acordat beneficiul scuzabilităţii.

Legea mai stabileşte că debitorul care, fie prin plan, fie prin plata anticipată, a acoperit un minimum de 75% din valoarea totală a creanţelor acceptate în lista creditorilor, va beneficia de închiderea anticipată a procedurii şi de ştergerea din toate registrele de publicitate şi evidenţele publice a consecinţelor juridice ale insolvenţei.