Nu pune mâna!

Cătălin Avramescu
Ziarul BURSA #Editorial / 28 aprilie 2015

Cătălin Avramescu

Circula cândva o glumă despre primul cosmonaut român. Respectivul, se pare, se întorsese din spaţiu cu o boală ciudată, de piele. Avea pe mâini nişte pete vineţii, pe care nici un doctor nu le putea explica şi despre care nici el nu putea (sau nu dorea) să spună nimic. Disperaţi, savanţii locali au studiat înregistrările video. Unde se vedea că de fiecare dată când omul nostru încerca să pună mâna pe ceva - un buton, o manetă, un întrerupător, orice - colegii săi sovietici îl plesneau peste mână.

Mi-am adus aminte de snoava aceasta suspectă, după ce am descoperit un interviu cu un profesor universitar, fost ministru al Educaţiei. O idee mi-a atras atenţia cu deosebire. Şcoala actuală promovează excesiv "memorarea mecanică". Se cere, aşadar, altceva, o şcoală care să dezvolte "abilităţile". Intelectuale, presupun, pentru că altminteri organizăm direct doar ateliere de calfe.

Refrenul acesta îl auzim de mult, nu-i aşa? L-am auzit chiar şi înainte de 1989. Însă este fals.

Educaţia este inseparabilă de memorare. Sunt momente în care, legitim, educaţia înseamnă, în principiu, memorare. Imaginaţi-vă practic orice subiect. Unirea Principatelor, geologia Cornului Africii sau literatura medievală franceză. Este cu totul imposibil măcar să începi să studiezi serios într-un domeniu fără să reţii o listă întreagă de nume, de date, de locuri.

"Abilităţile" acelea poate sunt şi ele bune la ceva. Însă despre ce fel de "abilităţi" vorbim atunci când elevii nu cunosc termenii de bază. Iarăşi, să ne imaginăm că subiectul discuţiei este Mircea cel Bătrân. Este necesar să ştii câteva lucruri precise - ce făcut, când, unde, de ce - pentru a putea articula o opinie cât-de-cât serioasă.

Iar acest lucru nu se poate face decât memorând. Nu sunt sigur de ce detractorii numesc acest proces "memorare mecanică" pentru că, în realitate, repetarea unor nume, concepte, cifre, nu are nimic mecanic. Contextul contează foarte mult. Dar dacă doriţi, îi spunem "mecanică" şi trecem mai departe.

Esenţial e altceva. Ideologia aceasta, a respingerii "memorării mecanice", a generat deja o adevărată patologie. Iată o ilustraţie. Mă abordează la un moment dat un student. Vrea să facă o teză. Îl întreb care e subiectul. "Ceva despre statul modern" - îmi spune. Devin curios. Îl întreb ce anume. "Nu sunt sigur... Ceva despre formarea statului modern". Ce stat? "Pai... România". Ce perioadă? Pentru interlocutor devine deja complicat. "Cred că din secolul al XIX-lea". Să demonstrăm ce anume? Se luminează. "Cultura politică".

Sunt sigur că aţi observat problema. Totuşi, iată alt exemplu. Am fost adesea întrebat lucruri de genul: "Ce să citesc?". Foarte bine, în principiu. Necazul este că mulţi dintre cei care formulau astfel de întrebări nu făceau, în prealabil, nici cel mai mic efort de a se documenta. "Ce să citesc despre Marx?". Păi... acesta este motivul pentru care unele volume au titluri explicite, gen "The Cambridge Companion to Marx", să fie clar chiar şi pentru un începător la ce servesc. Nu mai spun nimic depre bibliografie. În ziua de astăzi puţini studenţi sunt curioşi să deschidă un volum la bibliografie şi să parcurgă acea listă.

Am mai observat şi alt fenomen curios. Oamenii încep să nu mai aibă idee despre credibilitatea surselor. Nu mai fac distincţii elementare. Nu sesizează, spre exemplu, că este o diferenţă crucială între informaţia dintr-un volum editat la o editură ştiinţifică şi aceea sifonată de pe Internet, de pe un site de amatori.

Educaţia presupune reţinere. Aş spune că înainte de a învăţa să spui ori să faci ceva, educaţia sistematică presupune să ştii când să te abţii să nu spui ori să nu faci ceva. Numiţi acest aspect "disciplină", dacă doriţi. Educaţia presupune să devenim disciplinaţi (în sensul bun al cuvântului).

Glumind, se poate spune că aveau şi ei dreptate, cosmonauţii sovietici. Nu laşi pe oricine să pună mâna şi să tragă, în neştire, de pârghiile autorităţii.

Într-un film cu Louis de FunPs, "Aripioară sau copan" (1976), personajul principal este un genial critic de restaurante care nimereşte, la un moment dat, în fabrica de mâncare industrială, unde rivalul său produce, fără scrupule, mizerii ambalate pe bandă rulantă. Câteva butoane apăsate greşit şi dezastrul e garantat. Criticul ajunge să fie procesat de utilaje ca şunca sintetică, pe care industriaşul o vinde populaţiei.

În filme, acest gen de nepricepere sau de ghinion produce un efect comic. În viaţa reală, mă tem, lucrurile sunt mai puţin amuzante. Generaţii întregi au fost condiţionate să creadă că orine poate spune orice, oricând. Că trebuie să se "exprime" cu orice preţ, în orice condiţii.

Rezultatul este un fel de obrăznicie ridicată la nivel de virtute. Priviţi la televizor câte personaje nu fac turul emisiunilor, participând în aceeaşi zi, la "dezabateri" care trec, în câteva minute, de la un subiect la altul. Poezia contemporană, relaţiile internaţionale, creşterea viermilor de mătase, energia eoliană, starea Centrului Vechi - nimic nu trezeşte vreo ezitare, totul este de competenţa lor. Niciun simţ al proporţiilor nu apare în acest tablou.

Şcoala presupune, într-o lungă tradiţie, formarea unui spirit reţinut, prudent, adunat. Desigur, există şi riscul opus, deloc de neglijat, atunci când şcoala produce conformism sau apatie. Dar nu cred că suntem acolo. Balanţa s-a înclinat demult în cealaltă direcţie.

Mă pregăteam să închei acest editorial atunci când am observat, pe un forum, un comentariu interesant. Dau ultimul cuvânt, aşadar, comentatorului anonim: "Şi vesticii merg pe învăţarea mecanică. În contrast cu talmeş-balmeşul emancipat al învăţământului actual, la cursurile particulare după curicula Cambridge, se învaţă temeinic, fiecare cuvânt din dicţionar se scrie de zece ori cu traducere, iar rezultatul e spectaculos. Depinde ce vrem: vrem rezultate, copii educaţi, chiar învăţaţi, sau doar şmecheri plictisiţi şi blazaţi, cel mult diletanţi?".

Notă: Domnul Cătălin Avramescu este ambasador al României în Finlanda şi Estonia.

Opinia Cititorului ( 20 )

  1. Cred ca aveti dreptate, insa doar partial. Este mai important ca oamenii sa stie ca Mircea cel Batran a trait candva in jurul anului 1400 dar sa isi aminteasca bine acest lucru, sa stie si care au fost contemporanii sai mai importanti din alte state, sa stie si care era nivelul dezvoltarii economice, sociale, stiintifice, culturale din acea perioada si in estul Europei dar si in alte zone ale lumii pentru a putea incadra corect personajul in istorie si pentru a ii judeca corect valoarea, decat sa stie cu precizie perioada in care a trait dar sa nu poata sa o lege de nimic. Altfel, putem ajunge la concluzii de genul ca toti conducatorii Romaniei inainte de Cuza erau niste nenorociti de dictatori care nu au fost "votati" de populatie. Nu cred ca este important ca noi sa stim doar niste date seci in care s-au nascut conducatorii statului, in care au murit conducatorii statului, in care statele au castigat sau au pierdut anumite razboaie, in care s-au infiintat sau disparut anumite state... adica doar despre state si iar state. Eu inteleg ca invatamantul la noi este in general de stat, doar ca din invatamant ar trebui sa aiba de castigat cetatenii romani, nu doar sa se promoveze statul.

    Iar apoi, ganditi-va ca cea mai mare parte a elevilor si studentilor nu invata doar de dragul de a isi imbunatati cultura, adica de placere, ci cu speranta ca invatatura i-ar putea ajuta sa isi gaseasca un loc de munca cat mai bine platit. Iar cel putin in prezent, dar si inainte de 89 de altfel, cele mai bine platite locuri de munca erau cele in domenii reale. In domeniile reale este important sa intelegi cum se calculeaza ceva, cum s-a ajuns la o anumita formula, de ce trebuie aplicata acea formula si nu alta, nu doar sa inveti ca trebuie aplicata formula cutare si gata, fara prea multe alte explicatii, fiindca cei foarte bine pregatiti trebuie sa poata continua ei cercetarea, sa dezvolte ei formulele, sa le combine cu altele etc. 

    Memorarea nu are nimic mecanic pentru cei pasionati in general de domenii umane, pentru care memorarea este un lucru foarte simplu si natural, acesta fiind si motivul pentru care ei prefera acele domenii. 

    Pentru cei pasionati insa de domenii reale, este mai importanta judecata decat memorarea, fiindca in general lucrurile care sunt complicat de memorat pot fi insemnate in scris si consultate atunci cand este nevoie de ele. 

    Laudati documentarea din surse "stiintifice" ceea ce este foarte bine, dar ce parere aveti despre materia numita "istorie" pe care elevii sunt obligati sa o invete in scoli? 

    In cartile scrise de istorici se poate citi o istorie mai apropiata de adevar, in care de exemplu se spune ca cutare si cutare istorici sunt de parere ca... in timp ce cutare si cutare istorici sunt de alta parere datorita faptului ca... dar ca majoritatea istoricilor considera ca... si ca toate aceste consideratii se bazeaza pe cutare si cutare descoperiri arheologice etc. 

    Iar istoriile prezentate de istorici nu se limiteaza doar la un singur domeniu, cel al statului, la razboaiele si conducatorii lui, adica la o istorie searbada, ci prezinta elemente de istorie a culturii, a civilizatiei etc, ba chiar si in domeniile legate de stat se prezinta unele povestiri despre anumite evenimente din trecut care sunt mult mai interesante decat simpla insiruire de date calendaristice si nume si care pot da o mai buna imagine despre mediul existent in acele perioade istorice. 

    Spuneti ca scoala romaneasca nu produce conformism si apatie? Presupun ca nu va referiti la facultatile de stiinte economice sau juridice, nu? :) 

    Ei bine, acestea sunt inca cele mai cautate facultati fiindca poate uneori iluzoriu ele pot crea impresia ca pot produce absolventi competenti in domenii in care se castiga multi bani. 

    Facultatile de istorie/geografie/psihologie practic nu prea conteaza pentru piata muncii, deci haideti sa nu le luam in discutie. 

    Apropos de comentariul pe care l-ati citat si despre articolul dumneavoastra, la fel ca despre cei care blameaza memorarea mecanica, cred ca toate aceste opinii sunt partial adevarate, in functie de stilul de invatare al fiecaruia si de domeniul preferat. 

    Cred ca este o limitare sa consideram ca doar stilul de invatare preferat de fiecare dintre noi este cel bun si cred ca este de asemenea o incercare de manipulare acel exemplu cu universitatea Cambridge, de parca doar stilul de invatare promovat acolo ar fi unul bun. 

    Cand cautam informatii despre cursurile MBA din universitatile americane am citit ca fiecare universitate promoveaza un anumit stil de predare/invatare. Evident, am gasit asta cautand informatii doar despre cele mai bune universitati, de genul Harvard, MIT, Stanford, Yale etc. 

    Astfel am vazut ca in unele se promoveaza invatarea profund teoretica in care mai intai se studiaza foarte bine o gramada de teorie, mergand pe idea ca mai intai trebuie sa cunoastem foarte bine un domeniu din punct de vedere teoretic si doar apoi sa il testam in practica. Totusi, si in acele universitati, de genul Yale daca imi aduc bine aminte, se face ulterior si practica, iar cand spun practica inseamna practica, nu o asa zisa practica mai mult teoretica de 2 saptamani asa cum se face in Romania. 

    In alte universitati insa, se considera ca este mai bine sa se studieze putin din teorie iar apoi sa se aplice acea parte imediat in practica, apoi sa se mai studieze inca putin din teorie, prima parte fiind mult mai bine inteleasa fiindca a fost testata si practic, si apoi iar practica, acest proces iterativ fiind mult mai flexibil. 

    Si mai exista si alte moduri de predare/invatare ele fiind anuntate public de universitati, tocmai fiindca se stie foarte bine ca nu toti avem acelasi stil preferat de a invata. 

    Ei bine, in Romania nu avem posibilitatea de a face la fel ca americanii, fiindca un sistem de invatamant care sa fie adaptat tuturor stilurilor de invatare ar fi foarte costisitor, asa ca fiecare exagereaza, la fel ca dumneavoastra, si incearca sa promoveze faptul ca doar stilul de invatare preferat de el ar fi cel bun. 

    Cineva care urmeaza o facultate umana, de istorie, filologie, geografie, cred ca trebuie neaparat sa memoreze, fiindca exista putin de judecat. Ce ar trebui sa judece cineva care vrea sa invete pe de rost o poezie, sau care trebuie sa invete despre o perioada istorica? Evident, nu inseamna ca acele persoane nu au nimic de judecat, insa au cu siguranta mult mai putin. 

    Cineva insa care urmeaza o facultate de matematica, informatica, stiinte economice, dar nu macroeconomice, ci microeconomice, adica stiinte ale afacerii, marketing, marketing adevarat, nu reclama si promovare denumite "marketing" ca sa sune mai bine... ei bine, ce ar trebui ei sa "memoreze"? Cred ca ei trebuie in primul rand sa poata judeca, sa poata compra, analiza, sintetiza, doar ca aici este problema... sistemul de invatamant din Romania nu ii invata sa faca asa ceva. Asa ca si ei trebuie doar sa memoreze tot felul de date din manuale vechi, adica chiar foarte foarte vechi si inutile. 

    Iar in domeniul IT este la fel. In Romania se invata doar despre cateva limbaje de programare cu precadere cele promovate de mari firme ca Microsoft si Oracle, se invata putina teorie necesara adevaratilor specialisti in domeniul IT, dar se invata multa teorie matematica, din cauza faptului ca o mare parte dintre profesorii de informatica sunt fosti profesori de matematica care predau si ei ce stiu. 

    Asadar nu este rau ca se memoreaza, ci ca se memoreaza fara a se incerca aplicarea in practica si ca se memoreaza lucruri inutile. 

    Este o oarecare doză de ipocrizie care trebuie sancționată. Autorul consideră că sunt de criticat cei care înghit pe nemestecate informațiile provenite din surse necertificate. "Oamenii încep să nu mai aibă idee despre credibilitatea surselor."

     

    Sunt de acord cu această critică și răspund cu o alta. Resping ca ticăloșii (deci mai criticabile decât ignoranța celor din prima categorie de mai sus) tentativele celor care dețin vremelnic pârghiile puterii de a interpreta faptele într-o optică partinică și favorabilă curentului politic pe care îl sprijină. Asta a făcut autorul în perioada implicării lui în peisajul politic intern, asta au făcut garnizoane (observați termenul militarist folosit de mine în legătură cu acest fenomen executat la ordin) de istorici români plătiți de statul român să demonstreze anumite teze naționale pe care le dorea (legate de otomani, ruși) prin interpretarea tendențioasă a unor fapte sau documente istorice (și ignorarea altora care nu se potrivesc cu intenția). 

    Să vină acum unul (autorul) care pare să fi făcut parte din comandourile de lustragii ideatici ai unor realități paralele ale societății românești, să țină o lecție celor care nu țin cont de certificările surselor ce le furnizează informația - asta mi se pare chiar culmea ipocriziei. 

    1. A aparut pe forum decavatul nr. 1. Cred ca nici el nu intelege ce scrie. Chestia este sa fie ceva cu Rusia. Ai scapari de memorie, neneaca.

      Iar ai aparut Cristi, bolsevicule? Ce treaba ai tu cu dl. ambasador Avramescu? Si mai presus de toate ce te framanta parerile dansului? Hai sa ti-o spunem raspicat: taci dracului din gura si lasa-ne in pace cu Rusia ta!

      Intelectuală. Te înțelegem. Pleacă și scuipă semințe în capul cuiva.

      Crezi că îl faci mândru pe Avramescu cu optica ta de catâr naționalist? Dacă asta crezi, înseamnă că îl târăști pe Dl. Ambasador într-o mocirlă foarte împuțită.

       

      De ce mă frământa? Pentru că are dreptate. Un prost ca tine nu verifică credibilitatea surselor ci înghite pe nemestecate toate nimicurile unor ticăloși. Tu ești ținta articolului, măi mediocrule - probabil că nici nu l-ai înțeles. 

       

      De ce mă frământă? Dacă se retrăgea ca persoană privată, se putea odihni liniștit. Ca reprezentant al României, trebuie să fie măsurat. Iar în acest caz am semnalat pe bună dreptate o ipocrizie. Are dreptate când spune despre tine că ești prost informat. Dar am și dreptate când îi spun că a făcut (și poate mai face) parte dintre aceia care dezinformau opinia publică din interes. Deci reputația avramesciană este destul de pătată... cititorule. 

      În ceea ce privește Rusia (care nici măcar nu a fost menționată în mod direct, dar dacă îți face plăcere, o menționez), nu putem scăpa de ei. Ne sunt vecini în regiune. Poate că dacă Hitler și Antonescu reușeau marșul lor rasist anti-slavic, omorând în plus zeci de milioane de ruși, bieloruși, ucrainieni, etc, acum granița rasei tale albe era la Urali. Dar nu au reușit și acum suntem obligați să te suportăm pe tine, un comunistoid xenofob primitiv, printre noi. 

      Dar lasă-i și tu în pace pe moldoveni să aleagă ce este mai bine pentru ei, că nu te duci tu să trăiești în județele moldovenești.

       

      17 apr 2015: "Totodată, întrebați dacă ar trebui să aleagă între aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană sau Uniunea Vamală, 50% dintre cei chestionați au ales a doua opțiune și doar 32% au declarat că ar prefera aderarea Moldovei la UE." 

       

      Așa reiese din datele Barometrului de Opinie Publică, dat publicității pe 16 aprilie, de către Institutul de Politici Publice și CBS- AXA, finanțat de Fundația „Soros Moldova”, informează UNIMEDIA. 

      Dacă l-a făcut Soros Moldova, probabil că lucrurile sunt și mai evidente în favoarea Rusiei (dacă ar fi sondat ca lumea și localitățile rusofone). 

      Vezi, prietene rusofil Cristi C. , tu esti exemplul perfect despre ce inseamna propaganda rusa, in lume.

      Faci afirmatii fara acoperire si te astepti ca cititorii ziarului Bursa, intelectuali dealtfel, sa le creada. Oi fi eu "prost", "prostanac" sau mai stiu eu cum ma definesti. Dar nu " inghit pe nemestecate toate nimicurile unor ticalosi". Adica, mai pe intelesul tau, afirmatiile pe care le faci. 

      Eu mi-am adunat informatiile pe vremea cand internetul nu exista, din carti. 

      In cartile respective, scrise de reputati istorici occidentali, iar unele chiar de istorici rusi, scrie ca Stalin si-a omorat 30 de milioane de conationali. Asta in vreme ce razboiul lui Hitler ar fi omorat 10 milioane de sovietici. 

      Pe de alta parte am si o carte, traducere din limba rusa, de prin anii '50, in care este descrisa "realitatea paralela" rusa. Doar doua exemple: becul electric nu a fost inventat de Edison ci de un savant rus. Iar numarul pi a fost descoperit tot de rusi. Se pare ca lor le-a iesit 3,15 dar, imperialisti de americani l-au corupt, ulterior, la 3,14. 

      Ce crezi, atotcunascatorule Cristi C., sursele rusesti sunt demne de incredere? 

      In ceea ce priveste Republica Moldova sunt de acord cu tine. Trebuie lasati sa-si aleaga singuri drumul. Daca le va fi mai bine in imperiul putinist sa mearga acolo. Eu cred ca noua, cu siguranta, ne va fi mai bine fara ei. Totusi, din motive patriotice, as fi acceptat si varianta unirii cu Romania. 

      Încep prin a spune că îți respect vârsta, persoana, dar îți critic oprirea formării intelectuale. Din vina ta. Apariția Internetului ar trebui să îți deschidă ochii. Asta este valabil și în cazul în care citești materiale ale autorului precum și ale altor "telectuali" ai spațiului public românesc. Acum 20-30 de ani, te duceai într-o bibliotecă, conspectai câteva secțiuni dintr-o singură carte (după buget) și răspândeai "lumină". Cu mare parte a cărților deja digitizate, căutarea pe Internet face mult mai ușoară verificarea multiplă și scoate la iveală voci pe care nu le doreai auzite (sau autorul nu le dorea auzite - că nu îi serveau agenda).

       

      Nu știu la ce "afirmații fără acoperire" te referi. În general dau citate din surse credibile (conform sistemului meu de valori, de altfel, destul de exigent). Poate că te referi la afirmația mea că autorul a făcut (face) parte din categoria de manipulanți ai realității conform agendei lui politice - este părerea mea, nu stau să o dezbat aici - nu este tribunal anti-avramescu. Dar ține minte: mare parte din comentariile mele sunt sau încep cu citate - deci mai ușor cu "fără acoperire". Ba chiar am și o metodologie, în caz că nu ai remarcat: dau titlul original (în engleză), sursa și data, pentru a putea fi ușor căutate pe net și studiate suplimentar. 

       

      Spui că pe vremea comunismului ai aflat că Stalin a omorât 30 de mil. Hai să verificăm informația. Sigur că național comunismul lui Ceaușescu te dorea îndobitocit cu o astfel de informație. Dar ce spune Timothy Snyder? 

       

      "Timothy Snyder is Housum Professor of History at Yale University, specialising in Central and Eastern Europe. He is also Permanent Fellow at the Institute for Human Sciences in Vienna and, in 2014, Visiting Philipp Roman Chair in International History at the London School of Economics. He received his BA from Brown University and his doctorate from the University of Oxford, where he was a Marshall Scholar at Balliol College. He has also held fellowships in Paris, Warsaw, and at Harvard, where he was Academy Scholar." 

      -- Nu traduc pasajul de mai sus din CV. Mie mi se pare suficient de credibil și mai ales nu este un Putinist. Ba chiar este un atlanticist care disprețuiește construcția eurasiatică a rușilor. Deci, citez de la pro-americani, nu din surse rusești. 

       

      10 mar 2011, NYbooks, "Hitler vs. Stalin: Who Killed More?" de Timothy Snyder 

       

      "The total figure of civilians deliberately killed under Stalinism, around six million, is of course horribly high. But it is far lower than the estimates of twenty million or more made before we had access to Soviet sources." 

       

      "Astăzi, după două decenii de acces la arhivele est-europene, şi mulţumită activității savanților germani, ruși, israelieni şi a altora, ne putem rezolva problema numerelor. Numărul total de noncombatanti ucisi de germani — aproximativ 11 milioane — este aproximativ ceea ce am gandit. Numărul total de civili ucişi de către sovietici, cu toate acestea, este considerabil mai puţin decât am fi crezut. Acum ştim că germanii au ucis mai multe persoane decât sovieticii. ... 

       

      Cifra totală de civili ucişi în mod deliberat în Stalinism, aproximativ şase milioane, este desigur oribil de mare. Dar este mult mai mică decât estimările de douăzeci de milioane sau mai mult făcute înainte de a avea acces la sursele sovietice."

      Opinia sus mentionata este, desigur, o opinie demna de luat in calcul. Dar, totusi, ea nu este insusita de toti istoricii.

      Parerea mea, strict personala, este ca cifra este subevaluata. Din informatiile mele ea  

      nu include corect masivele pierderi de vieti omenesti rezultate in urma campaniilor de deportare, vieti care nu au mai fost "contabilizate" vreodata. Iti propun prietene Cristi C., ca exercitiu, sa verifici, in randul populatiei tatare din Crimeea, cati au pierit prin deportare si apoi cati sunt inclusi in susmentionatele studii. 

      Dar, daca doresti, putem sa luam drept corecta cifra mentionata de tine 6.000.000 de sovietici. E un bun inceput pentru tine sa vezi politica gresita a statului sovietic / rus in secolul 20.

      Anterior, te-ai referit la statul comunist roman. Statul comunist roman a fost o constructie artificiala, emanatie a imperialismului bolsevic. Noi, romanii, ne-am rezolvat problema, impuscandu-ne dictatorul. Recent, Alex. Luchasenko a afirmat ca Putin este un dictator mai rau ca el insusi. Voi, rusii, va puteti rezolva problemele? 

      Tătarii au fost deportați într-un număr de cam 200 de mii și cele mai pesimiste estimări despre decesele ca urmare a frigului sunt de 100 de mii. Tot nu ajungem de la 6 mil la 30. Problema numărului pentru mine nu există (a fost soluționată de acel istoric renumit), a fost doar o exemplificare a ce vrea Avramescu să spună în legătură cu informațiile.

       

      Nu prea înțeleg de ce îmi este servită o lecție despre cât de sângeroasă a fost transformarea sovietică de la înc sec XX. Nu am disputat-o niciodată. Dar ar trebui pusă în lumina acelor vremuri. S-a petrecut o revoluție în imperiul țarist și opțiunile erau: te supui sau te opui bolșevicilor. Rezultatul este că 6 mil au murit din 131 mil câți locuitori avea URSS la recensământul din 1923 (sigur că nu într-un interval scurt de timp ci în 20 de ani). Deci 4% din populație. Iată un alt tip de revoluție pe pământ american: războiul civil care a avut 600-800 de mii de morți pe loc, 500 de mii răniți (din care mulți au decedat probabil mai târziu, considerând primitivitatea serviciului medical). Deci între 2-3% din populația Americii de la acea dată. Conflicte interne sângeroase pe motive ideologice. 

       

      Nu sunt de acord cu părerea ta că statul comunist a fost o construcție artificială impusă din afară. A fost cea mai dură dictatură din Europa de Est (inclusiv comparând cu Rusia post-stalinistă - adică după anii 50). Cum putea fi asta dacă ceva putred nu exista în fibra acestei populații? Eu am o altă părere (pe care o poți include la categoria de "nefondate"). Aceleași frustrări care în timpul WW2 ne-au împins la războiul rasist anti-slavic alături de Hitler, la sutele de mii de crime făcute în Rep Moldova și Transnistria, frustrările unei nații fără valori sau coloană vertebrală au făcut ca porcii care au preluat puterea comunistă să se descarce asupra propriului popor. Comunismul s-a potrivit ca o mănușă. 

       

      În ceea ce privește citatul din Lukașenko, iar trebuie să te corectez. Ai luat doar titlul din gandul sau ziare. Păi așa ne-a învățat Maestrul Avramescu? Era o frază ironică la adresa stereotipurilor propagandistice din Vest (și la adresa ta, de îndopat cu acele "informații") despre "dictatori" și scoasă din context. Iar contextul era un interviu dat de acesta pe Bloomberg ("Belarus Strongman Balances Between Ukraine War, Putin, EU") unde a spus următoarele (minutul 1:16): 

       

      - Ziarist: Îl știți pe V. Putin. Ce vrea președintele rus?

      - Lukașenko: Îmi este teamă că o să vă dezamăgesc dar des se spune în vest că Putin vrea să restaureze un soi de imperiu și așa mai departe. El este un alt tip de persoană. Nu aspiră la a crea un fel de imperiu. Dar, dacă cineva devine prea obraznic (lipsit de respect) și începe să amenințe cu un băț, atunci Rusia, nu doar Putin, Rusia are o astfel de mentalitate încât va răspunde la rândul ei cu un băț. Deci cineva ar trebui să aibă grijă cum discută cu Rusia. 

      Superba si intemeiata constructia: “Nu sunt de acord cu părerea ta că statul comunist a fost o construcție artificială impusă din afară. A fost cea mai dură dictatură din Europa de Est (inclusiv comparând cu Rusia post-stalinistă - adică după anii 50). Cum putea fi asta dacă ceva putred nu exista în fibra acestei populații? Eu am o altă părere (pe care o poți include la categoria de "nefondate"). Aceleași frustrări care în timpul WW2 ne-au împins la războiul rasist anti-slavic alături de Hitler, la sutele de mii de crime făcute în Rep Moldova și Transnistria, frustrările unei nații fără valori sau coloană vertebrală au făcut ca porcii care au preluat puterea comunistă să se descarce asupra propriului popor. Comunismul s-a potrivit ca o mănușă.”

      Care va sa zica in Romania “A fost cea mai dură dictatură din Europa de Est (inclusiv comparând cu Rusia post-stalinistă - adică după anii 50). Cum putea fi asta dacă ceva putred nu exista în fibra acestei populații? ” 

      Da prietene, sunt intru totul de acord. Dupa cum am mai scris si altadata, nici n-ar putea fi altfel, avind in vedere ca doar aruncind o privire asupra ultimului secol, constatam ca romanii, unul dintre popoarele vechii Europe, s-au remarcat prin actiuni de exceptie, actiuni in urma carora Europa s-a schimbat profund: 

      - prin actiunea flaminzilor din anul 1907 au pus bazele teoretice si, din anul 1917, mai ales practice ale comunismului in lume; 

      - au pornit Primul Razboi Mondial si au format Romania Mare;  

      -au declansat Al Doilea Razboi Mondial si cu aceasta ocazie am realizat fenomenul cunoscut sub numele de Holocaust, precum si comunizarea a aproape jumatate din Europa. In paranteza fie spus, in acest razboi le-am tras-o scurt si virtos atit rusilor cit si nemtilor; asta numai asa ca sa se stie in lume ca nu poti sa-ti bati joc cum vrei de soarta popoarelor, ca vorba aia, nu poti sti niciodata ce-ti aduce ziua de miine: azi este la putere Carol I, miine este Antonescu, poimiine Mihai I,...

      - am reprimat singeros actiunile anticomuniste din Ungaria, Cehoslocacia si ale Solidatitatii poloneze. Etc, etc... 

      PS:

      Am omis Zidul Berlinului. Dar este cunoscut: tot noi l-am facut si pe ala. 

    Daca nu ai memorat formula Newton-Leibnitz nu ai abilitatea de a forta rezultata din presiunea într-un lichid.

    1. ...calcula forta... Carevasăzică

      Cred ca am incurcat foile. Ce voiam sa spun este altceva dar trebuie sa citesc intai foile. Imi pun shoshonii, molfai niste bliny inmuiatzi in ceai negru, rusesc, si revin sa scriu dupa foile pe care le am.

      Am mai incercat sa iti explic, dar cutia craniana iti este goala. Scrie-ti mesajele in nume propriu.

      Si nu, nu ai dreptate. Nu beau ceai negru ca are prea multa cofeina. Dar tocmai prepar un ceai cu condimente indiene. 

      Nea Cristi, mai lasa bre berea la PET, ca umfla capul si incepi sa scrii pe forume. Vezi ca ti se ard chiftelele cu praz pe plita.

    Asertiunea “Şcoala actuală promovează excesiv "memorarea mecanică". Se cere, aşadar, altceva, o şcoală care să dezvolte "abilităţile". Intelectuale, presupun, pentru că altminteri organizăm direct doar ateliere de calfe.” pentru a fi corect inteleasa trebuie neaparat completata cu altele, care desi recente, au intrate deja in folclorul popoarelor.

    “Doamna Andronescu, o mare rugăminte la dumneavoastră. Să facem să nu ratăm încă un an fără reformă în educaţie, pentru că situaţia educaţiei în România este dramatică din punct de vedere al calităţii. Nu vreau să fac niciun fel de discuţii polemice, dar am convingerea că despre păpădie şi salată orice copil, dacă intră pe Google, află cum e cu păpădia şi salata. Dacă vrea să ştie despre istoria antică, Herodot, intră pe Google. Hai să revenim pe o programă adecvată, neîncărcată şi pe cât posibil adaptată economiei româneşti, pentru că toate semnalele sunt că nu mai avem mecanici auto, tinichigii pregătiţi în şcoli. Nu mai sunt licee de alimentaţie, să facem ospătari, să facem ce ne trebuie! Ne facem filosofi şi ăia neîncadrabili în câmpul muncii cu uşurinţă", a spus Băsescu ministrului Educaţiei.” 

    Cele de mai sus, necesitind explicatii, au fost explicate marelui filosof Liiceanu, supranumit si filosoful Alifie, dupa cum urmeaza: 

    “Acu, şi eu am greşit. Eu am vrut să spun: şcoala scoate tâmpiţi şi în ultima clipă am zis să nu spun această vorbă, este o prostie ce voiam să spun. Ea, pe fond, era corectă", i-a spus şeful statului lui Liiceanu.”

    Si, pentru ca toata lumea sa fie satisfacuta, s-a lansat ultima gluma, pe tema: se lucreaza la o noua lege a invatamintului, care, pentru a face treaba sa mearga, posibil ca va adopta ca o mare imbunatatire si descoperire sistemul ante ‘89, sau va schimba iar... cearceafurile. 

    1. Normal ca lui papa Basescu ospatari ii trebuiau... Si tinichigii auto sa-i indrepte masina "dupa"... Vad ca de ingineri, programatori, electronisti, electricieni, mecanici si zidari nu pomeneste nimic...

DIN ACEEAŞI SECŢIUNE

Editorial

Citeşte toate articolele din Editorial

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

16 Aug. 2024
Euro (EUR)Euro4.9754
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5278
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2123
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8414
Gram de aur (XAU)Gram de aur358.6134

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
hipo.ro
hipo.ro
energyexpo.ro
roenergy.eu
rommedica.ro
prow.ro
aiiro.ro
oaer.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb