"Omenirea poate face tranziţia către 100% energie regenerabilă, până în 2050"

Reporter: Consideraţi schimbările climatice o ameninţare directă pentru planeta noastră? Cum pot fi acestea combătute eficient? Care credeţi că vor fi efectele negative ale schimbărilor climatice?

Ionuţ Cepraga: Greenpeace consideră schimbările climatice drept cea mai mare ameninţare la adresa umanităţii, atât din perspectiva magnitudinii - nimeni nu va fi exceptat -, cât şi din cea a gravităţii.

Pentru combaterea schimbărilor climatice, Greenpeace susţine importanţa decarbonizarii complete a economiei la nivel global până în 2050 şi tranziţia completă către energie din surse regenerabile, cu acelaşi orizont de timp.

Din multitudinea efectelor negative ale schimbărilor climatice enumerăm creşterea nivelului mărilor - inundarea multor oraşe şi zone rurale de pe glob - reducerea biodiversităţii în oceane, deşertificarea unor suprafeţe extinse, creşterea frecvenţei şi intensităţii fenomenelor meteorologice extreme -, inundaţii, uragane, secete prelungite - migraţia locuitorilor dinspre zonele puternic afectate înspre cele mai ferite, cu apariţia de conflicte şi creşterea ameninţărilor asupra sănătăţii.

Reporter: Dezvoltarea industrială a dus, implicit, la schimbări climatice şi la creşterea emisiilor de gaz cu efect de seră. Să nu uităm că Uniunea Europeană îşi trage rădăcinile din Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO), fondată în 1951, chiar la Paris, pentru a partaja resursele de oţel şi cărbune ale statelor membre. Cum apreciaţi efectele dezvoltării industriale din ultimii 60 de ani, asupra schimbărilor climatice?

Ionuţ Cepraga: Consensul ştiinţific aproape unanim ce confirmă influenţa activităţilor umane asupra climei este susţinut şi de către Greenpeace. Dezvoltarea industrială din perioada de vârf a avut un aport semnificativ de gaze cu efect de seră. Deşi în ultimele decenii sunt tot mai vizibile eforturile lumii occidentale de reducere a emisiilor, în paralel ţările în curs de dezvoltare - ex. China, India, Brazilia - şi-au intensificat emisiile. A devenit astfel importantă includerea acestora din urmă într-un acord global de decarbonizare a economiei.

Reporter: De ce credeţi că este importantă Conferinţa Climat de la Paris? Care credeţi că sunt şansele încheierii unui acord internaţional privind măsurile de menţinere a încălzirii globale la un nivel sub 2 grade Celsius până în 2100? Autorităţile de la Paris au anunţat deja că nu vor o repetare a momentului Copenhaga, unde încheierea unui astfel de acord a fost un eşec. Ar putea fi acordul din acest an de la Paris mai important decât cel de la Kyoto?

Ionuţ Cepraga: Considerăm că importanţa summitului climatic de la Paris este dată atât de urgenţa acţiunii climatice, cât şi de posibilitatea includerii ţărilor în curs de dezvoltare într-un nou acord global - caz în care acesta ar depăşi magnitudinea protocolului de la Kyoto.

Dincolo de orice prognoză asupra reuşitei summitului de la Paris, este foarte important ce vom face ulterior. Desigur, este de dorit un consens oficial, materializat sub forma unui acord global ambiţios. Totuşi, în cazul unui eşec precum cel de la Copenhaga, sper că eforturile climatice să fie accelerate de jos în sus, de la nivel de individ, de comunitate, până la nivel de ţări şi regiuni. Tema schimbărilor climatice trebuie să ocupe primul loc în agenda liderilor actuali; sper că acest lucru să se facă vizibil la COP 21.

Reporter: Cei 28 miniştri ai Mediului din ţările membre ale Uniunii Europene au căzut de acord asupra obiectivelor de reducere a emisiilor de gaz de seră cu cel puţin 40 % până în 2030 şi cu 50 % până în 2050. Credeţi că este posibilă îndeplinirea acestui obiectiv european în condiţiile în care fiecare ţară are propriul plan naţional în domeniu?

Ionuţ Cepraga: În cea de-a două jumătate a acestui an, Greenpeace a publicat versiunea actualizată a studiului intitulat Energy [R]evolution, ce arată că omenirea poate face tranziţia către 100% energie regenerabilă până în 2050 în condiţii avantajoase economic. În acest context, obiectivele anunţate de UE nu numai că sunt realizabile, ci indică un nivel scăzut de ambiţie.

Reporter: Ce ar trebui să facă România pentru a se proteja de schimbările climatice, în condiţiile în care preşedintele SUA Barack Obama a declarat că toate ţările vor fi afectate de schimbările climatice, în special cele mai sărace?

Ionuţ Cepraga: Consider că România trebuie să se angajeze atât în combaterea schimbărilor climatice, în sensul decarbonizarii economiei, cât şi în adaptarea la aceste schimbări. Chiar şi în scenariul optimist, în care încălzirea globală nu va depăşi 2 grade celsius - scenariu pentru a cărui îndeplinire vom fi depus eforturi maxime - încălzirea climei cu peste un grad va avea efecte nefavorabile asupra României. Prin urmare este foarte importantă limitarea încălzirii climei sub cele două grade celsius, iar România trebuie să acţioneze în această direcţie. În paralel sunt necesare măsuri de adaptare la schimbările climatice, precum sisteme pentru prevenirea inundaţiilor sau sisteme de irigaţii.

Reporter: Cum poate România să-şi reducă emisiile de gaz cu efect de seră?

Ionuţ Cepraga: Este necesară conturarea unei strategii energetice naţionale care să includă tranziţia accelerată dinspre combustibili fosili către resurse regenerabile, sectorul energetic având cel mai mare aport de gaze de seră.

Reporter: Sunt reducerile de emisii suficiente pentru a menţine încălzirea globală sub nivelul de 2 grade Celsius?

Ionuţ Cepraga: Comunitatea ştiinţifică recomandă reducerea emisiilor din sectoarele economice drept soluţia pentru menţinerea încălzirii sub 2 grade.

Reporter: Fluxul din acest an de imigranţi poate fi considerat un efect al schimbărilor climatice? ONU a estimat că schimbările generate de încălzirea globală vor obliga 50 de milioane de oameni să se refugieze în emisfera nordică a planetei, până în anul 2020.

Ionuţ Cepraga: Influenţa schimbărilor climatice se face deja simţită în multe locuri pe glob, iar declinul economic al zonelor de provenienţă a imigranţilor este parţial cauzat şi de această influenţă. Personal consider că este legitim să vedem schimbările climatice drept unul din factorii fluxului actual de imigranţi.

Reporter: Credeţi că este suficientă suma de 100 de miliarde de dolari, vehiculată în cadrul acestui acord, pentru limitarea poluării şi încălzirii globale?

Ionuţ Cepraga: Greenpeace consideră importantă alocarea anuală a sumei de 100 miliarde de dolari pentru ţările sărace şi în curs de dezvoltare până în 2020 şi revizuirea acesteia în creştere pentru anii ulteriori astfel încât să corespundă nevoilor reale de adaptare la schimbările climatice.