OPINII Cum se citesc ştirile financiare pe platforma "Fluent în finanţe"

Bursa de Valori a lansat o platformă prin care îşi propune să reducă gradul de analfabetism financiar al românilor, care este printre cele mai mari din regiune. Am răsfoit cu interes platforma online "Fluent în Finanţe" zăbovind mai mult la secţiunea "Cunoaşterea pieţelor de capital: cum interpretezi noutăţile şi ştirile" care interacţiona cumva şi cu parohia meseriei de jurnalist.

Am parcurs cu nerăbdare cele trei subsecţiuni din deschidere (selecţia titlurilor din portofoliu, cum foloseşti site-ul BVB şi parcurgi profilul emitenţilor, unde cauţi rapoarte despre companii-rapoarte curente şi periodice), ajungând în final la cireaşa de pe tort "Cum se citesc ştirile financiare". Ce aflăm de aici?

În primul rând, nu aflăm cum se citesc, ci cum sunt făcute ştirile financiare sau, mă rog, o parte dintre acestea: "Cele mai multe ştiri financiare par că se adresează cunoscătorilor şi nu celor care au mare nevoie de ele. Iar cele mai nefericite ştiri financiare sunt cele pline de statistici". Avem deci ştiri financiare elitiste şi greu de interpretat de profani. Mai departe este furnizat exemplul ştirii cu "şomajul care a crescut cu 1% faţă de luna anterioară", autorul remarcând că puţini "ştirişti" pun res-pectiva cifră într-o paralelă utilă cititorilor, de exemplu cu şomajul din perioada crizei sau cu cel mai redus nivel al şomajului din ultimii ani, lips-ind totodată şi referirile sectoriale. Ni se mai furnizează apoi exemplul cu o potenţială ştire care arată că economiile din conturile curente şi cele de economii au crescut, în timp ce depozitele au stat pe loc fără să se facă legătura cu o posibilă reluare a creşterii bursei sau a consumului de retail. În final ni se mai explică încă o dată cum ar trebui să fie o ştire - "o ştire trebuie să fie ca un film bun, ca o piesă de teatru bună, cu diferenţa că titlul trebuie să conţină esenţialul informaţiei din ştire, ştirea să înceapă cu informaţia esenţială, iar mai departe să urmeze povestea care face utilă informaţia din ştire" - şi asta a fost tot, am aflat şi cum se citesc informaţiile financiare. Făcând abstracţie de subţirimea sa, am putea considera pasajul despre descifrarea ştirilor financiare ca o sub-secţiune destinată mai degrabă studenţilor la jurnalism cu vagi cunoştiinţe financiare decât potenţialilor investitori. De ce?

Face abstracţie complet de emitenţii mesajelor care generează ştiri financiare, de contextul în care informaţia apărea şi de interesele celor care o generează. Vă amintiţi de mesajele autorităţilor, inclusiv de poziţiile din partea Guvernatorului BNR la începutul lui 2008? Nu urma nicio criză globală catastrofală şi oricum România urma să fie ocolită aşteptând-o noi ani de creştere economică, poate doar un pic mai moderată, nu? Ştim toţi ce a urmat, inclusiv un împrumut de la FMI, iar unii au învăţat de aici că fişa postului emitenţilor de masaje publice cuprinde semnalele liniştitoare în pragul marilor convulsii economice şi sociale, pentru a nu înteţi şi mai mult panica. O fi bine din punct de vedere social, dar e catastrofal dacă te iei după asta ca investitor. Să ne mai amintim de anumite rapoarte ale societăţilor de brokeraj, scăpate întâmplător prin piaţă, anunţând creşteri solide pentru titlurile analizate. De ce ar fi dispuse departamentele de analiză, plătite cu bani buni pentru a furniza clienţilor informaţii utile cu care să ia faţa pieţei, să dea gratis publicului astfel de ponturi odată cu scăparea textelor respective prin presă? Oare se încearcă doar marcarea profiturilor de către cunoscători în dauna gloatei care cumpără pe ştiri pozitive şi vinde în panică, fiind mereu în contratimp cu trendurile? Mă rog, exemple se pot da destule, inclusiv roiul de informaţii care urmează unei conferinţe organizate de un mare jucător din piaţă, eventual alegând ca pretext o deplasare a jurnaliştilor într-o zonă cu potenţial turistic pentru anestezierea simţului critic, şi care pot reprezenta puneri părtinitoare în context a unor informaţii financiare dacă nu se găsesc şi voci critice care să contrabalanseze respectivele mesaje în interiorul materialului sau despre sentimentul majoritar din piaţă care face în perioadele de boom să predomine în media ştiri super-optimiste care să îndemne la deschiderea poziţiilor de cumpărare iar în cele de crah pesimismul jurnaliştilor să pună pe fugă potenţialii mici investitori, deşi preţurile sunt tentante. Dar nu mi-am propus să completez aici secţiunea pentru cititul ştirilor financiare din ghidul "Fluent în Finanţe".

Vreau doar să subliniez că tratarea superficială sau cosmetizarea unor teme, chiar dacă va contribui la reducerea uşoară a gradului de analfabetism financiar, poate pune pe fugă pe termen lung o categorie importantă de persoane care se vor simţi din nou tratate ca masă de manevră cum s-a întâmplat cu cei care au intrat în piaţă în 2006-2008, convinşi că urmează decenii de împliniri măreţe şi creştere continuă a puterii de cumpărare după aderarea la UE, cum le spuneau lor unele platforme media şi analiştii consultaţi de acestea.