OPINII Monitorul preţurilor, o idee bună dacă n-ar fi cam inutilă în actuala formă

Consiliul Concurenţei a lansat joi platforma "Monitorul preţurilor", unde sunt afişate preţurile practicate de magazinele Mega Image, Lidl, Kaufland, Selgros, Carrefour, Penny şi Profi pentru minim cinci produse care fac parte din coşul zilnic al consumatorilor români.

Raţionamentul care stă la baza site-ului lansat de Consiliul Concurenţei este că cei interesaţi să târguie mai ieftin din hipermarketuri îşi vor lua frumuşel hârtie şi creion dis de dimineaţă, vor compara ofertele, îşi vor schiţa traseele pentru ziua respectivă şi apoi vor porni la vânătoarea de preţuri.

Frumos în teorie, dar greu de pus în practică. Să zicem că ai de cumpărat zahăr de 1 kg, ulei de floarea soarelui - 1L carne de porc (pulpă) -1 kg, mălai - 1 kg, unt 65% grăsime 200 gr (trebuie să selectezi minim 5 produse alimentare din lista pusă la dispoziţie, altfel comparatorul nu afişează rezultate). Monitorul preţurilor îţi afişează apoi concluzia, iar valorile coşurilor sunt relativ apropiate. Cel mai ieftin pare să fie la Penny Timpuri Noi (22,15 lei e valoarea coşului cu cele 5 produse) numai că acolo comparatorul a băgat în coş spata de porc în loc de pulpă. Urmează Kaufland Apărătorii Patriei cu 23,91 lei, Profi Văcăreşti cu 28,5 lei, Selgros Berceni cu 28,6 lei (la Selgros nu se afişează valoarea coşului detaliat ci doar cea rezultată prin însumare), apoi mai multe magazine Profi şi asta e tot. Celelalte magazine afişate nu conţin unul sau altul dintre cele 5 produse. Practic, diferenţa dintre cel mai scump coş şi cel mai ieftin e de maxim 4,7 lei şi asta în condiţiile în care departajarea se face prin preţul diferit al pulpei de porc (la Kaufland e doar 12 lei/kg, în timp ce la celelalte magazine 16-17 lei) - probabil e vorba de vreo promoţie la Kaufland. În lipsa acestei diferenţieri, dacă vrei să faci economii mai mari ar trebui să culegi ce e mai ieftin din fiecare ofertă, iar pentru asta ar trebui să schimbi uneori cartierul.

S-ar justifica o asemenea excursie dacă nu cumperi cantităţi industriale (chiar şi în acest caz diferenţa de preţ ar putea fi acoperită de costul combustibilului sau cel al biletelor RATB, ca să nu mai pomenim că şi timpul necesar acestui pelerianaj e o pierdere...)?

În plus, Monitorul Preţurilor doar fotografiază preţurile zilnice; ziua următoare poza se poate schimba radical. Asta deoarece hiperketurile au promoţii circulare şi rulează alternativ produsele ieftinite; ziua/săptămâna următoare, clasamentul celor mai ieftine locuri unde găseşti produsul X se poate schimba. Or, pentru a observa asta ar trebui să montorizezi zilnic evoluţiile de preţuri. Câţi pensionari obsedaţi de economii pot face asta, câţi au conexiune la internet? E foarte posibil apoi ca hipermarketul care iese câştigător într-o săptămână/lună la capitolul preţuri mici să piardă această poziţie în perioada următoare şi tot aşa, comparatoarele mai mult derutează consumatorii.

Ca să nu mai vorbim de varietatea de marci în care pot fi prinse produse aparent identice. Cel mai ieftin ulei Kaufland este identic cu cel mai ieftin ulei din Carrefour? Dar cel mai ieftin unt din Auchan arată la fel de rău precum cel din Kaufland? Or, comparatorul nu dă informaţii rezonabile despre raportul calitate/preţ, un reper care poate fi obţinut de multe ori doar la faţa locului, acesta afişează doar preţurile...

Premisa de la care pornesc autorii acestei iniţiative este că marii retaileri vor fi obligaţi să concureze între ei pentru a câştiga locul întâi în competiţia preţurilor mici. Dar dacă vor ocupa pe rând această poziţie, cum ar reacţiona autoritatea publică? Tare greu să ceri amendarea hipermarketului X pur şi simplu pentru că nu vrea să ocupe constant prima poziţie în topul preţurilor mici şi se mai îngrijeşte şi de marja lui de profit din când în când...

Ca să nu mai vorbim că preocuparea pentru preţuri mici poate estompa grija pentru asigurarea unor mărfuri de calitate. Ieftin nu înseamnă bun şi uneori nici măcar sănătos. Câtă carne mai conţine acum un parizer "ieftin"?

În loc să încerce să păcălească hipermarketurile pentru a se concura în beneficiul consumatorului (cu şanse minime), autorităţile ar putea încerca să le determine prin reglementări să nu mai sufoce micul comerţ local şi să nu mai ocolească producătorii autohtoni (ce uşor a devenit ministrul agriculturii din avocat al legii care obligă hipermerketurile să comercializeze mai mult produse provenind de pe lanţul scurt de producţie în panicat de serviciu la ipoteza că autorităţile europene ar putea să ne interzică asta). Iar aşa s-ar ajunge la creşterea cu adevărat a concurenţei, cu efecte benefice şi asupra structurii economiei româneşti şi asupra preţurilor...