OPINII Restructurarea agenţiilor: o reformă diluată de improvizaţie

O măsură de reformă a administraţiei publice trebuie să conducă la eficienţă şi la îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice. Niciuna dintre aceste două ţinte nu a fost atinsă prin restructurarea agenţiilor.

În primul rând, acest proces nu are o concepţie clară.

Suportul logic pe care ar fi trebuit să se sprijine restructurarea agenţiilor este reforma serviciilor publice, întrucât agenţiile există ca să furnizeze un serviciu individualizat.

Guvernul României nu a organizat procesul de restructurare şi nici nu a fixat o concepţie precisă în baza căreia să opereze.

Pe cale de consecinţă, Guvernul nu a realizat o evaluare a serviciilor publice, deşi aceasta era condiţia primară de la care porneşte restructurarea agenţiilor.

Această evaluare a serviciilor publice ar fi permis identificarea lor, adică câte sunt, ţinând cont de faptul că în România nu se ştie acest lucru, deşi pare de necrezut, câte servicii se dublează şi cât ne costă fiecare în parte.

Pe acest suport, într-adevăr, s-ar fi făcut o restructurare coerentă a agenţiilor guvernamentale, ba chiar şi a unor ministere. Separat, s-ar fi realizat în doi, trei ani normativul de cost pe fiecare serviciu public, nicidecum un standard de cost pe activitatea unei agenţii sau primării, cum s-a anunţat.

Nu susţin că fixarea unui standard de cost pentru primării sau agenţii este un lucru rău, dar nu oferă o imagine fidelă pe servicii publice, ci per ansamblu.

În toată istoria asta, Ministerul Administraţiei şi Internelor ar fi trebuit să fie coordonatorul întregului proces, din moment ce are această competenţă materială, reglementată legal, precum şi un întreg aparat în structura sa.

Dar acest minister nu a oferit nimic.

De aceea, procesul de restructurare al agenţiilor guvernamentale nu este coordonat propriu-zis. Fiecare minister acţionează independent.

Situaţia asta este însă generată şi de configuraţia politică a Guvernului, nu numai de interes sau lipsă de rigoare.

Fiind prost organizat şi lipsit de rigoare metodologică, procesul de restructurare este limitat şi de aceea nu poate să iasă bine.

De exemplu, nu înţeleg de ce ar fi trebuit să mai existe Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii.

Nu s-a scos o vorbă despre asta, deşi funcţiile acestei agenţii înfiinţate, culmea, în februarie 2009 (HG nr.65/2009), când se anunţa chiar restructurarea agenţiilor, ar putea fi exercitate de o direcţie din cadrul Ministerului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii.

Dacă nu s-a anunţat nimic, agenţia rămâne bine merci, drept pentru care noi plătim din buzunar salariile unui secretar de stat, al unui subsecretar de stat, al cabinetului secretarului de stat.

În schimb, oficiile teritoriale au fost restructurate, pentru că acolo se găsesc funcţionari care lucrează cu cetăţenii.

Poate nu lucrau bine, dar mă întreb cine a evaluat aceste oficii teritoriale şi de ce au rămas demnitarii agenţiei în post.

La fel, la Ministerul Agriculturii.

Marea restructurare a permis domnului ministru Ilie Sârbu să transfere Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare către AVAS.

Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare este societate comercială pe acţiuni şi a fost falimentată prin programul Romag 98".

În prezent, alături de întreg sistemul de irigaţii, această societate face obiectul unei anchete parlamentare.

Coincidenţa face că pierderile acestei societăţi s-au produs mai cu seamă între anii 2001-2004, când domnul Sârbu era ministrul Agriculturii.

Dar separat de agenţii şi societăţi comerciale care au fost puse de-a valma, nu mi se pare deloc rezonabil că anumite ministere au fost ocolite de desfiinţare.

Dacă s-ar fi făcut evaluarea serviciilor despre care tot insist în paginile acestui articol, probabil că s-ar fi văzut mai bine că Ministerul Turismului şi Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale pot funcţiona bine şi ca agenţii, iar Ministerul Tineretului poate fi absorbit prin fuziune de Ministerul Educaţiei, cu condiţia ca doamna ministru Ecaterina Andronescu să plece definitiv de acolo.

În marea restructurare, mai erau cel puţin trei mici probleme de rezolvat, dar în final au rămas pe dinafară.

În primul rând, agenţiile guvernamentale nu au un statut legal care să le fixeze cadrul general de organizare şi principiile de subordonare şi coordonare.

Adică nu se ştie ce tip de autori­tăţi publice sunt.

Pe cale de efect, apar situaţii absurde de relaţionare.

De pildă, viceprim-ministrul guvernului României are în coordonare Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice din subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Întrucât domnul Dan Nica este viceprim-ministru, rezultă că dumnealui are în coordonare o agenţie pe care în acelaşi timp ministerul la conducerea căruia tot dumnealui se află, o are în subordine (art.3 alin.2 din Legea de organizare a guvernului nr. 90/2001).

A doua problemă este că multe agenţii guvernamentale se află în coordonarea primului-ministru, chiar dacă nu au nicio legătură cu activitatea acestuia.

În prezent există 12 astfel de agenţii în coordonarea primului-ministru, deşi ar fi trebuit să se afle în subordinea şi coordonarea ministerelor cu care au legătură, conform scopului şi domeniului lor de activitate.

Asta înseamnă că logica politică bate raţiunea, pentru că subordonarea agenţiilor faţă de primul-ministru are o singură logică, şi anume conferă mai multă putere acestuia.

Acest prost obicei a fost mult exersat de domnul Adrian Năstase pe vremea când era prim-ministru, şi, de atunci toată lumea îl copiază.

În fine, curată ciudăţenie, serviciile publice nu sunt definite legal.

Nimeni nu poate spune, din punct de vedere legal, ce sunt acestea, deşi se furnizează atât la nivel central, cât şi local de când există statul român.

Eu cred că mulţi politiceni nici măcar nu şi-au pus problema asta, ca şi cum ea este rezolvată de la sine.

Şi atunci, te întrebi cum s-au făcut angajări, de ce s-au înfiinţat agenţii şi ministere, din moment ce nu există un fundament logic pentru asta