OPINII Ticăloşia numită RAAPPS

De câteva zile, RAAPPS a intrat în vizorul mass-media româ­neşti şi în comunicatele de presă ale palatelor puterilor statului român. De la aceste surse, am aflat că RAAPPS a fost şi este implicat în afaceri deloc curate cu persoane din imediata apropiere a celor care se află la vârful conducerii statului. RAAPPS face contracte de asociere cu firme off-shore, înregis­trate în paradisuri fiscale, prin care pune la dispoziţia acestora, la preţuri de nimic, sute de hectare de teren aflate pe malul lacului Snagov, sau în zone rezidenţiale de lux ale Capitalei. Cu precizarea că firmele off-shore sunt controlate de oameni din imediata apropiere a şefului guvernului român. RAAPPS plăteşte miliarde de lei unei firme de avocatură, pentru servicii avocăţeşti neefectuate. Cu precizarea că firma de avocatură în cauză este controlată de persoane aflate, mai mult sau mai puţin temporar, în imediata apropiere a şefului statului.

Ce este acest RAAPPS şi de unde are el imensele resurse financiare cu care îşi îmbogăţeşte, "partenerii de afaceri" din ţară şi din afara acesteia?

Denumirea prescurtată, de RAAPPS, vine de la Regia Autonomă - Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat. Aceas­tă arătare a apărut, pentru prima dată, în peisajul eco­nomico-politic românesc, în anul de graţie 1990, prin Hotă­rârea de Guvern nr. 1217/ 21.11.1990.

Două aspecte pitoreşti legate de naşterea acestui monstru. Mai întâi că el se trăgea dintr-o altă monstruozitate adusă pe lume de Guvernul condus de prim-ministrul în pulovăr, Petre Roman. Prin Hotărârea Guvernului României nr. 763/ 6.07.119 fusese creată Regia Autonomă de Turism şi Prestaţii DACOREX & Co. În primul aliniat al HG nr. 763/1990, se făcea precizarea că respectiva regie autonomă "este societate comercială pe acţiuni cu capital de stat". Deci şi regie şi societate comercială, în acelaşi timp. Ne aflăm cu mai bine de o lună de zile înainte de adoptarea Legii 15/1990, prin care se legifera "reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale". La originea apariţiei pe lume a RAAPPS se află, deci, o hotărâre de guvern ilegală. În iulie 1990, neexistând Legea 15/1990, Guvernul nu putea înfiinţa nici regii, nici societăţi comerciale. Nu este singura ilegalitate guvernamentală de acest fel din acel an tulbure al istoriei noastre recente.

Conştient, probabil, de caracterul ilegal al HG nr 763/ 6.07.1990, guvernul Roman îşi ucide propria creaţie, adop­tând HG nr. 1217/ 21.11. 1990. Este interesant de reţinut şi aspectul că HG 1217/ 21.11.1990 va fi adusă la cu­noştinţa cetăţenilor abia după doi ani, atunci când această hotărâre va fi publicată în Monitorul Oficial nr 109/ 27.05.1992.

De ce această lungă întârziere? De ce guvernul Roman a ascuns adevărul? Pentru un motiv foarte simplu. Crearea RAAPPS a fost şi a rămas o ticăloşie, parte integrantă şi intrinsecă a marii ticăloşii cunoscută prin cuvintele de "reformă" şi "privatizare".

În art. 2 din HG nr. 1217/ 1990, prin care se desfiinţa DACOREX şi se înfiinţa RAAPPS, se preciza că obiectul de activitate al nou createi regii autonome "îl constituie administrarea, întreţinerea, asigurarea serviciilor şi deservirea imobilelor în care îşi desfăşoară activitatea Adunarea Deputaţilor, Senatul, Pre­şe­din­ţia României, Guvernul, ministerele şi alte organe centrale...". Pe scurt, obiectul de activitate ale acestei creaturi ar fi trebuit să fie "administrarea" de imobile şi de alte bunuri utilizate pentru exercitarea autorităţii statale, bunuri de interes şi de uz public.

În mod normal şi firesc, bunurile de uz şi de interes public sunt administrate de instituţii publice, adică de autorităţi finanţate de la bugetul public, de stat, local, sau comunitar. Membrii Parlamentului şi ai Guvernului nu folosesc imobilele în cauză în scopul de a produce bunuri şi servicii care să poată fi vândute pe piaţă. Ei le folosesc pentru exercitarea autorităţii de stat, un serviciu public. Numai entităţile care administrează bunuri folosite la producţia de mărfuri pot fi administrate de o regie autonomă.

De ce nici guvernul Roman şi niciunul dintre guvernele care l-au urmat n-au creat o instituţie publică care să administreze respectivele bunuri publice menţionate în art. 2 al HG nr. 1217/1990? Pentru simplul motiv că scopul creării RAAPPS era cu totul altul decât cel declarat în respectiva hotărâre de guvern. Scopul nu era "adminis­trarea" bunurilor în cauză, ci jefuirea acestora. Bunurile de uz şi de interes public, aflate în patrimoniul instituţiilor publice nu pot fi vândute, înstrăinate. Ce­le aflate în patrimoniul unei regii autonome pot fi înstrăinate, scoase la mezat. Art. 3 al HG nr. 1217/1990 ne trimite la anexa hotărârii unde sunt listate "unităţile şi subunităţile" ale căror bunuri sunt trecute "în patrimoniul RAAPPS". Ajunşi la această anexă, vom constata că bunurile intrate în patrimoniul RAAPPS nu au nici în clin nici în mânecă cu activitatea des­făşurată de "Adunarea Deputaţilor, Senatul, Preşedinţia Româ­niei etc.". În faţă era gardul, iar în spate era leopardul. În patrimoniul RAAPPS au fost incluse palate, castele, vile, echipamente, mobilier, terenuri, ferme agricole, întreprinderi industriale, de transport etc., cu valori de miliarde de euro, bunuri care, până în 1989, fuseseră utilizate pentru "ridicarea nivelului de trai" al ... securităţii şi nomenclaturii comuniste.

Au fost incluse în patrimoniul RAAPPS, bunurile şi terenurile administrate anterior de: Întreprinderile agro-industriale Băneasa, Măgurele, Chitila, Constanţa; Întreprinderea Poligrafică "Bucureştii Noi"; Hotel şi Res­taurant TRIUMF; Hotel şi Restaurant FLOREASCA. Etc. Etc.

În cei 17 ani care au trecut de la crearea RAAPPS, au fost adoptate sute de hotărâri de guvern prin care bunurile, aflate în "patrimoniul" acestei regii "autonome", cu valori de miliarde de euro, au fost trecute când din proprietate publică în proprietate privată a statului, când invers, când transferate la alte entităţi, sau primite de la alte entităţi. Au fost vândute, concesionate, închiriate, date în asociere etc., rezultatul real şi final fiind acela al diminuării continue a valorii acestui patrimoniu. Un rechizitoriu făcut de un procuror competent şi responsabil asupra fărădelegilor săvârşite în admi­nistrarea patrimoniului RAAPPS ar face inutilă orice altă anchetare a prim-miniştrilor postdecembrişti.

Recentele dezvăluiri privind afacerile RAAPPS cu terenurile de la Moara Vlăsiei (Snagov), din Bulevardul Expoziţiei, vânzarea hotelului Triumf şi onorariile plătite necuvenit firmei de avocatură patronată de Elena Udrea, sunt vârful aproape invizibil al uriaşului iceberg de ticăloşii săvârşite în administrarea RAAPPS, ticăloşii pe care, mai devreme, sau mai târziu, justiţia românească va trebui şi va putea să le aducă la cunoştinţa cetăţenilor ţării.