Pachetul Mobilitate 1 atacat de guvernul Orban la CJUE

România a depus la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) trei acţiuni prin care cere anularea unor măsuri considerate "restrictive şi disproporţionate" din cadrul aşa-numitului Pachet de Mobilitate 1, adică legislaţia UE care afectează interesele transportatorilor români, a anunţat, la sfârşitul săptămânii trecute, pe Twitter ministrul de Externe, Bogdan Aurescu. Anunţul ministrului de Externe vine după ce, în luna august, Ministerul Transporturilor a iniţiat demersurile pentru introducerea a trei acţiuni de anulare a Pachetului Mobilitate 1 prin transmiterea scrisorii oficiale şi a argumentelor necesare susţinerii unui astfel de demers către Agentul guvernamental al României pe lângă Curtea Europeană de Justiţie, aflat în coordonarea directă a lui Bogdan Aurescu.

Dispoziţiile vizate de acţiunile în anulare introduse de Guvernul României privesc aspectele care vor avea implicaţii negative semnificative asupra pieţei interne şi vor afecta competitivitatea transportului de mărfuri în Uniune:

- interdicţia efectuării perioadei normale de repaus săptămânal la bordul vehiculului;

- obligaţia întoarcerii periodice a conducătorului auto la centrul operaţional al angajatorului sau la locul său de reşedinţă;

- obligaţia întoarcerii vehiculului la unul din centrele operaţionale în termen de 8 săptămâni de la plecare;

- stabilirea de limitări suplimentare la efectuarea operaţiunilor de cabotaj; - instituirea unor norme specifice privind detaşarea conducătorilor auto.

"Pe lângă demersul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor privind acţiunile în anulare sus-menţionate, transportatorii rutieri pot introduce, la rândul lor, astfel de acţiuni", a declarat recent Lucian Bode, ministrul Transporturilor.

Pachetul Mobilitate 1, iniţiat de vechile state membre UE, a fost votat în acest an de Parlamentul European, în ciuda opoziţiei eurodeputaţilor din România şi din alte state din estul Europei. Revizuirea reglementărilor rutiere a fosat promovată de statele UE mai bogate, inclusiv Franţa şi Olanda, îngrijorate de preţurile mai scăzute practicate de transportatorii din estul Europei şi de impactul asupra propriilor firme. O parte din pevederile pachetului legislativ au stârnit nemulţumirea statelor europene periferice, care au susţinut că modificările aduse vor exclude sau vor limita drastic din Piaţa Unică transportatorii rutieri din multe state membre din cauza poziţionării geografice a ţărilor lor de reşedinţă.

Potrivit României, dar şi altor altor 8 state din Uniunea Europeană, actuala formă a Pachetului Mobilitate 1 este în contradicţie şi cu obiectivele Green Deal ale Uniunii, deoarece obligă întoarcerea camioanelor în statul membru în care au primit autorizaţia, la fiecare opt săptămâni. Asta va conduce, potrivit celor 9 state, la creşterea numărului de "curse goale" care, în schimb, va genera emisii suplimentare de CO2 din sectorul transporturi rutiere

"În ceea ce priveşte coordonarea cu alte state membre UE, România este într-un dialog constant, atât la nivel tehnic, cât şi la nivel juridic, cu acele state care, în cadrul negocierilor la nivelul UE privind Pachetul Mobilitate I, au exprimat puncte de vedere similare: Bulgaria, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Ungaria", susţin reprezentanţii Ministerului de Externe.

Cea mai importantă prevedere a Pachetului Mobilitate 1, care are un impact major asupra transportatorilor din estul Europei, deci inclusiv asupra celor din România, este cea cu privire la întoarcerea acasă sau la centrul operaţional al firmei, la fiecare trei sau patru săptămâni a şoferilor, care lucrează în străinătate. Transportatorii români spun că o astfel de prevedere încalcă inclusiv dreptul şoferilor la libera circulaţie şi şedere în interiorul Uniunii Europene, aşa cum prevede Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European si a Consiliului, potrivit căreia românii, în calitate de cetăţeni ai UE, au "dreptul de şedere pe teritoriul altui stat membru pe o perioadă de cel mult trei luni, fără nici o altă condiţie sau formalitate în afara cerinţei de a deţine o carte de identitate valabilă sau un pasaport valabil".

Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) avertizează că Pachetul Mobilitate 1 va avea un efect negativ puternic asupra transportatorilor români şi asupra României, cu consecinţe economice majore.

"În următorii 2 ani, România va pierde peste 5% din PIB datorită migrării activităţii de transport rutier internaţional, inclusiv a personalului direct implicat si a familiilor", spun reprezentanţii transportatorilor.