Pandemia muşcă din comerţul extern

Criza provocată de pandemia Covid 19 a contaminat şi sectorul comerţului extern, în ultima perioadă scăderile din domeniu fiind semnificative.

Exporturile extra-comunitare au scăzut, în prima decadă a lunii în curs, cu 58,1%, în timp ce importurile din afara UE au înregistrat o scădere de 41,9%, comparativ cu aceeaşi perioadă de anul trecut, după cum ne-a spus Mihai Ionescu, preşedintele executiv al ANEIR şi Co-Preşedintele Consiliului de Export al României. Conform domniei sale, în luna aprilie scăderile au fost de 34,4% în segmentul exporturilor extra-comunitare, respectiv de 25,3% la importurile extra-UE.

În acest context, în cadrul întâlnirilor care au avut loc la Palatul Cotroceni la începutul lunii în curs, Mihai Ionescu a propus o serie de măsuri economice care să fie adoptate de autorităţi în faza a doua a crizei.

În scrisoarea transmisă premierului Ludovic Orban, preşedintele ANEIR subliniază: "Pentru început am remarcat că în faza 1 a crizei Guvernul României a implementat măsuri similare cu cele din UE, fapt constatat din Centralizatoarele pe care le realizez zilnic, pe baza rapoartelor primite de la Birourile comerciale ale Ambasadelor României din statele UE".

Domnia sa a adăugat că, întrucât economia nu se va reseta instantaneu după 15 mai, va trebui ca măsurile de sprijin pentru salariaţii şi firmele productive să fie aplicate gradual în continuare, cel putin 3-6 luni, după încetarea stării de urgenţă, pentru toate domeniile şi pentru toate tipurile de firme, mari sau mici.

De asemenea, marile firme ar trebui să se bucure de un pachet de sprijin pentru relansare la fel de generos ca IMM-urile, "aşa cum se procedează şi în celelalte state membre UE", este de părere Mihai Ionescu.

Acesta mai solicită: "Investiţiile în perioada următoare să nu se rezume doar la infrastrucrură, ci în egală măsură şi la activităţile industriale. Şi nu doar la IMM-uri. Investiţiile marilor firme de producţie să fie o prioritate pentru toate formele de sprijin - fonduri europene, ajutoare de stat din bugetul naţional, garanţii pentru credite şi pentru exporturi complexe (garanţii de participare la licitaţii, de încasare a avansului, de bună execuţie) etc".

În opinia lui Mihai Ionescu, prioritate trebuie să aibă investiţiile industriale care asigură:

- securitatea economică şi sanitară a ţării şi în plan secund a UE (dacă se folosesc bani europeni): medicamente, materiale sanitare, inclusiv materiile prime pentru fabricarea lor;

- prelucrarea superioară în ţară a materiilor prime naţionale: industria alimentară, chimică, unde sunt şi mari oportunităţi de export;

- reducerea deficitului balanţei comerciale a ţării, prin realizarea în România a principalelor produse care în prezent se importă;

- folosirea offset-ului, prin finalizarea OUG-ul pregătit de mai mulţi ani.

Întrucât formula de creştere economică prin stimularea cererii interne nu va mai putea fi folosită la aceeaşi intensitate în perioada următoare, accentul trebuie mutat pe cererea externă, este de părere Mihai Ionescu, apreciind că este nevoie de deblocarea de urgenţă a Programului de Promovare a Exporturilor, suspendat în prezent pe termen nelimitat de Ministerul Economiei, în pofida opoziţiei sectorului privat din Consiliul de Export.

O altă măsură propusă Guvernului de conducerea ANEIR este continuarea deblocarii plăţilor statului către firme, prin:

- rambursările de TVA, pentru a le aduce "la zi";

- plata de către Casele de sănătate a concediilor medicale, unde încă sunt întârzieri de peste un an;

- plata facturilor la firmele private de căre agenţii economici de stat, îndeosebi de la MEEMA, minister care nu a primit nicio suplimentare bugetară la rectificarea din aprilie (cum au procedat alte ministere). Întârzieri sunt şi la plata marilor lucrări de infrastructură de la Ministerul Transporturilor, subliniază domnia sa.

Menţionând că Franţa deja a facut două rectificări bugetare în acest an, Mihai Ionescu propune crearea, la proxima rectificare bugetară, a unui Fond de redresare economică, dupa modelul UE (din care să facă parte şi Fondul de investiţii), care să preia toate sumele destinate sprijinirii economiei şi investiţiilor şi de la care se vor putea distribui operativ de către Guvern sumele, în funcţie de necesităţi, fără să se aştepte de fiecare dată rectificării bugetare.

Şeful ANEIR sugerează şi "evitarea mecanismelor formale de sprijin, cum a fost cazul EXIMBANK, care a alocat pentru asigurarea livrărilor la export în UE (unde merg circa trei sferturi din mărfurile româneşti) un fond nesemnificativ, de numai 5 milioane de euro".

Deficitul comercial s-a adâncit, în primul trimestru al acestui an faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cu 732,4 milioane euro, ajungând la 4,455 miliarde euro, conform datelor publicate, ieri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Acestea arată că, în perioada ianuarie-martie 2020, exporturile au însumat valoarea de 17,071 miliarde euro, fiind în scădere cu 2,6% de la an la an, iar importurile au ajuns la 21526 miliarde euro, în creştrere cu faţă de acelaşi interval din 2019.

În luna martie, exporturile s-au cifrat la 5,439 miliarde euro (minus 11,3% faţă de martie anterior), iar importurile - la 7,295 miliarde euro (minus 1,8%), rezultând un deficit de 1,855 miliarde euro.

În perioada analizată, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse maşini şi echipamente de transport (48,3% la export şi 36,2% la import) şi alte produse manufacturate (30,1% la export, respectiv 29,3% la import), poyrivit sursei citate.

Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri a fost de 12,343 miliarde euro la expedieri şi de 15,827 miliarde euro la introduceri, reprezentând 72,3% din total exporturi, respectiv 73,5% din total importuri. Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri s-a ridicat la 4,727 miliarde euro la exporturi şi la 5,698 miliarde euro la importuri, adică 27,7% din totalul valorii încasate la export şi 26,5% din totalul importurilor.