PETRE DAEA, MINISTRUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE:  "România a fost, este şi va rămâne o ţară agricolă"

Ţara noastră a realizat o producţie record la cereale, fermierii şi-au primit la timp subvenţiile agricole, avem peste un milion de hectare agricole irigate, iar Planul Naţional pentru Dezvoltare Rurală a modernizat satul românesc. Acestea au fost coordonatele bilanţului prezentat, ieri, de Petre Daea, Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Deşi ministrul de resort a susţinut că el nu discută în contradictoriu, deoarece "a mă contrazice cu cineva, înseamnă să pierd timpul", Petre Daea a comparat în timpul prezentării bilanţului cifrele şi procentele realizate în perioa-da februarie 2017-1 august 2018 cu cele din anul 2016 şi cu alţi ani mai îndepărtaţi.

Ministrul agriculturii susţine că în acest an, la 16 octombrie, toţi fermierii din ţara noastră vor primi 75% din subvenţii, în avans, spre deosebire de anii trecuţi. Acest lucru este posibil, deoarece până atunci se va încheia procesul de verificare pe care MADR şi Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură îl execută în teren, cu privire la toate suprafeţele agricole.

Cu privire la ajutoarele financiare acordate crescătorilor de animale, Petre Daea a spus: "În perioada următoare, se va finaliza şi limpezirea proceselor tehnologice din zootehnie, fapt care ne va permite să acordăm subvenţii în acest domeniu pentru masa furajeră".

În privinţa ajutoarelor pe care fermierii români le primesc din fondurile europene FEGA şi FEADR, ministrul agriculturii a menţionat că ţara noastră a recuperat cele 16 milioane de euro, pe care opoziţia politică le considera pierdute.

"Aceşti bani nu s-au pierdut, iar interesul nostru a fost să aducem şi ultimul eurocent. Cele 16 milioane de euro au fost aprobate de Comisia de la Bruxelles, iar fermierii îi vor avea în conturi chiar în cursul acestei săptămâ-ni. De întreaga sumă vor beneficia 93.000 de fermieri, iar subvenţia acordată va fi de 23 de euro pe hectar", a afirmat Petre Daea. El a mai spus că în cele 18 luni de când conduce MADR, ţara noastră a primit de la Bruxelles 5,6 miliarde euro, sumă care a fost alocată pentru dezvoltarea agriculturii şi zootehniei.

• Peste un milion de hectare irigate în 2018

Un punct important din bilanţul prezentat de ministrul de resort s-a referit la continuarea programului de reabilitare, modernizare şi dezvoltare a sistemelor de irigaţii. Conform datelor prezentate de minister, în prezent pot fi irigate 1.200.000 de hectare de teren agricol, spre deosebire de anul 2016 când doar 349.788 de hectare erau conectate la sistemul de irigaţii. Minis-trul agriculturii a menţionat că suprafaţa prevăzută în program pentru a fi irigată până în anul 2020 este de 2.000.000 de hectare.

Dacă în anul 2016, existau la nivel naţional doar opt asociaţii ale utilizatorilor de apă, în anul 2018 numărul acestora a ajuns la 36.

Singura nemulţumire a lui Petre Daea legată de acest sistem de irigaţii a fost cauzată de precipitaţiile abundente din cursul primelor două luni ale verii.

Ministrul agriculturii a spus: "În acest an, din cauza condiţiilor climatice, am avut tot sistemul de irigare, pompare şi desecare în priză. Anul aces-ta am consumat mai multă energie electrică pentru că am folosit mai mult pompele de desecare, decât cele de irigare, din cauza precipitaţiilor, şi aşa am reuşit să salvăm culturile agricole".

În legătură cu combaterea fenomenelor meteo în agricultură, MADR a folosit anul acesta 26 de puncte de lansare de rachete anti-grindină din cele 60 existente, urmând ca până în anul 2020 să avem 120 de astfel de puncte pe cuprinsul întregii ţări.

• PNDR - un program important pentru mediul rural

În bilanţul prezentat de ministrul de resort, un alt punct important este constituit din investiţiile făcute din bugetul de stat prin Planul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), bani care ulterior vor fi decontaţi de Comisia de la Bruxelles. Conform datelor prezentate de Petre Daea, în acest an se va atinge un grad de absorbţie de 50%. El a menţionat: "În anii 2015 şi 2016, nu a fost adus niciun cent în România pentru proiectele din PNDR. A fost un avans dat de Uniunea Europeană, pentru a avea un capital de lucru pentru PNDR, dar nu au fost alocaţi bani pentru programe sau proiecte. În anii 2017 şi 2018, este pentru prima dată când acest plan a fost modificat în interesul fermierilor. Astfel că de banii alocaţi prin PNDR au beneficiat 12.783 de tineri fermieri, dintre care 2649 sunt din zona montană.

Petre Daea a menţionat că prin PNDR au fost realizaţi 3359 km de drumuri comunale, 718 km de drumuri forestiere, 1689 km de reţele de distribuţie şi furnizare a apei potabile, 2909 km de canalizare, au fost sprijiniţi 9969 de fermieri, au fost realizate 189 de unităţi de procesare, 6158 de noi locuri de muncă şi 745 km de drumuri agricole care deservesc 315.352 de hectare.

Ministrul de resort a spus: "Dezvoltarea rurală, conceptual, trebuie adoptată cu măsuri sinergice. Astfel că, pe PNDR, au fost reabilitate 319 unităţi de învăţământ, 614 cămine culturale şi 3359 km de drumuri comunale".

• În şapte ani, doar trei staţii de cercetare au fost reorganizate

Petre Daea s-a declarat nemulţumit de faptul că guvernele anterioare nu au reuşit să reorganizeze cele 52 de staţii de cercetare agricole, pomicole, viticole şi zootehnice din ţara noastră, deşi în anul 2009 a fost aprobată legea 45 în care se stipula că toate unităţile de cercetare vor fi reorganizate prin hotărâri de guvern.

Ministrul de resort a spus: "În şapte ani, patru guverne au reuşit să dea doar trei hotărâri pentru reorganizarea a trei staţii de cercetare. Din februarie 2017, când am preluat conducerea MADR, şi până în prezent au fost reorganizate 39 de staţii de cercetare, iar pentru restul vor fi date în curând hotărâri de guvern".

Un alt punct despre care Petre Daea s-a declarat mulţumit este cel privind programul naţional de cultivare şi comercializare a tomatelor: "Anul acesta nu există supermarket care să nu aibă cel puţin un sortiment de tomate din România".

Conform datelor prezentate de ministrul de resort, anul acesta au fost colectate cu 65.000 de tone de roşii mai mult decât în 2017, iar de program au beneficiat 16.006 de persoane, dintre care 10.296 sunt tineri fermieri, iar dintre aceştia 757 sunt tineri care s-au întors în ţară pentru a-şi deschide propria afacere.

În privinţa produselor ecologice şi tradiţionale, ministrul susţine că anul trecut 80 de produse tradiţionale au fost atestate, dintre care 61 sunt din zona montană.

Ministrul de resort nu a uitat să amintească despre programele sale privind oaia românească şi s-a referit la colectarea şi comercializare, lânii. Daea a spus că în primele opt luni ale acestui an au fost colectate 12.075 de tone de lână, dintre care 9000 de tone au fost exportate, şi a dat exemplu centrul de colectare din Sibiu care a cunoscut o creştere cu 4000 de tone colectate faţă de anul trecut (de la 5000 la 9000 de tone).

• Producţia de grâu, mai mare decât anul trecut

Legat de producţia de cereale din acest an, Petre Daea a spus: "Am făcut mai mult grâu decât anul trecut. Cel mai greu a fost în perioada de recoltare, pentru că, din cele 30 de zile, într-o fermă s-a lucrat practic patru zile din cauza perioadei extinse de precipitaţii. Cu toate acestea avem 200.000 de tone de grâu mai mult faţă de anul 2017 şi am depăşit 10.000.000 de tone de grâu".

Ministrul de resort a menţionat că producţiile la orz şi orzoaică au fost şi ele foarte bune, depăşindu-le pe cele de anul trecut.

"Aceste recolte nu sunt întâmplătoare. România a fost, este şi va rămâ-ne o ţară cu potenţial formidabil pentru cereale, deoarece îi permit condiţiile climatice şi condiţiile de sol. Am urcat pe un versant, deoarece am reuşit să ne fortificăm din punct de vedere agricol şi vom fortifica în continuare", a menţionat Petre Daea.

De altfel, poziţia actuală a ţării noastre din punct de vedere agricol va constitui un punct de plecare în viitoarele negocieri din cadrul UE privind Politica Agricolă Comună pentru perioada de după anul 2020. Conform ministrului agriculturii, ţara noastră va aborda trei teme mari în cadrul negocierilor privind aceas-tă politică, teme al căror scop va fi ca interesele fermierilor români să fie parte din viitorul document al UE.

Prima se referă la transformarea PAC într-o instituţie financiară care să răspundă la provocările: schimbările climatice, transmiterea bolilor şi dăunătorii. Ţara noastră va solicita ca fondurile alocate pentru susţinerea cercetării şi pentru intervenţie să fie mai mari.

În al doilea rând, România nu va fi de acord cu plafonarea plăţii pentru că această măsură nu corespunde intereselor fermierilor. Petre Daea a spus: "Am făcut eforturi pentru a aduce pământurile în exploataţiile agricole şi avem randamente egale cu cele mai importante ţări din Uniune, aşa că nu putem fi de acord cu plafonarea plăţilor".

Ultima temă pe care ţara noastră o va susţine la negocierea noii politici agricole comune va fi convergenţa europeană şi ea se referă la egalizarea sumelor plătite pe unitatea de suprafaţă.