Petrom caută opţiuni pentru vânzarea gazelor din Marea Neagră

OMV Petrom se află în dis­cuţii privind exportul, în ţările vecine, al gazelor ce vor fi extrase din Marea Neagră, confirmând că a pierdut licitaţia pentru rezervarea de capacitate pe conducta spre Ungaria, a declarat, ieri, Mariana Gheorghe, directorul general al companiei.

Petrom şi Exxon, companiile care au explorat perimetrul Neptun, din Marea Neagră, nu au luat, încă, o decizie de exploatare. Apropierea acestui moment a inflamat însă spiritele pe scena economică şi politică, în contextul în care oficialii unguri au anunţat că Ungaria va importa în viitor cantităţi semnificative de gaze din România, echivalente cu producţia estimată pentru perimetrul din Marea Neagră, reducându-şi, astfel, dependenţa de gazele ruseşti.

Mai mulţi parlamentari au depus interpelări în legătură cu afirmaţiile ungurilor, infirmate de Ministerul Afacerilor Externe de la noi, Uniunea Salvaţi România (USR) acuzând că Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu sunt dispuşi să vândă în mod netransparent resursele de gaz ale României pentru a cumpăra favorurile şi sprijinul lui Viktor Orban (premierul ungar). În plus, Partidul Mişcarea Populară a solicitat constituirea unei Comisii de Anchetă privind verificarea activităţii Transgaz, cu referire la gazoductul BRUA.

Oficialul OMV Petrom a spus, ieri: "A fost o licitaţie pentru dreptul de a transporta pe relaţia Arad-Szeged (care va fi parte din gazoductul BRUA - România, Bulgaria, Ungaria, Austria), la care au fost mai multe firme participante. Capacitatea totală a fost de patru miliarde de metri cubi pe relaţia de export, dar a fost şi pe intrări în România.

Confirm că au fost mai multe firme, am participat şi noi, dar nu am câştigat".

Potrivit doamnei Gheorghe, numele câştigătorilor nu este public, dar că, potrivit presei, sunt trei firme din Ungaria.

Domnia sa a mai declarat: "Pentru atingerea momentului în care se va lua decizia finală de investiţie (n.r. pentru proiectul Neptun) pe lângă elementele tehnice, operaţionale, de fiscalitate, generate de mediul din piaţa de gaze, avem nevoie de a prezenta posibilitatea de monetizare a posibilei producţii din Marea Neagră.

Acest proces a început, pentru evaluarea potenţialului de vânzare a cantităţilor care nu ar putea să fie vândute în România, unde 10% din consum este importat. Presupunând că rămânem la acelaşi nivel de consum, cantităţile din Marea Neagră vor trebui să fie mai mari decât acest import. (...) Pentru ţările din vecinătatea României, importantă este şi capacitatea de transport către aceste zone.

În această perioadă purtăm discuţii şi analizăm scenarii de vânzare pe astfel de pieţe din vecinătate, dar ele trebuie să fie calibrate cu disponibilitatea de interconectivităţi între România şi pieţele potenţiale".

De asemenea, doamna Gheorghe a precizat că, în prezent, OMV Petrom nu are încheiat niciun contract de vânzări ale producţiei de gaz din Neptun.

Pe de altă parte, directorul companiei petroliere a precizat că societatea pe care o conduce se va afla în concurenţă cu Exxon Mobile pe piaţa de vânzare a gazelor.

Doamna Gheorghe a declarat: "Vânzările se fac în mod independent, noi vom fi concurenţi cu Exxon Mobil în piaţa de vâzare de gaz, ca şi cu alţi potenţiali vânzători. Aceasta este poziţia legală pe care o avem şi nu se poartă discuţii în consorţiu de niciun fel".

La rândul său, Lăcrămioara Diaconu, şefa diviziei responsabile de activitatea de gaze din cadrul companiei, a subliniat faptul că OMV Petrom analizează şi alte rute de transport, precum cele spre nordul şi sudul României, adică spre Ucraina, Republica Moldova, Bulgaria şi Turcia.

"Transgaz şi operatorul din Ungaria au oferit spre rezervare capacitatea pentru una dintre rute, iar câteva companii şi-au securizat această direcţie de transport. Nu s-a vândut nicio moleculă de gaz până în prezent. Iar pentru noi spre Ungaria era doar una dintre rute. Posibilităţile de a monetiza gazul din Marea Neagră cu siguranţă sunt şi altele. Există posibilitatea de a merge către nord şi către sud folosind conductele de tranzit care există în acest moment, doar că trebuie conectate de Marea Neagră prin conducte care nu există acum, dar sunt în planurile Transgaz", a susţinut ea.

• PMP cere comisie de anchetă privind verificarea activităţii Transgaz, cu referire la gazoductul BRUA

Petrom îşi pune problema găsirii unor pieţe de export, în condiţiile în care operatorul sistemului de gaze din Ungaria, FGSZ, a anunţat, anul trecut, că BRUA nu se va mai continua până în Austria.

"Faptul că Transgaz a acceptat fără să comenteze decizia transportatorului maghiar de gaze FGSZ de a opri conducta BRUA în Ungaria, în loc de Austria, aşa cum prevede proiectul, este cel puţin de neînţeles", arată parlamentarii PMP, în solicitarea de constituire a unei comisii de anchetă, adăugând: "Această decizie a fost urmată mai apoi de alta controversată, şi anume de rezervarea clandestină a capacităţilor de transport pe relaţia România -Ungaria. După ultima vizită în România, ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a anunţat, la unison, cu premierul Viktor Orban, că cele două ţări ar fi convenit ca «până în 2020, România să creeze condiţiile tehnice necesare pentru exportul de gaze către Ungaria, iar din 2022, să devină posibil transportul către Ungaria a unei cantităţi semnificative de gaze produse în Marea Neagră, după ce companiile maghiare vor contracta întreaga capacitate de transport, de 4,4 miliarde de metri cubi, a acestui traseu. În acest scop, s-a comunicat oficial public că s-a semnat un memorandum care prevede, printre altele, ca tot gazul românesc din Marea Neagră să fie livrat Ungariei".

Un analist consultat de ziarul "BURSA" consideră că era normal să se facă rezervări pe capacitatea de transport pe conducta BRUA, având în vedere că proiectul este finanţat parţial cu fonduri europene, iar compania Transgaz va fi nevoită să apeleze şi la finanţare bancară, iar băncile au nevoie de contracte, drept garanţie, pentru a oferi credite.

Acesta ne-a spus: "La fel, OMV Petrom şi Exxon vor trebui să facă precontractări pentru vânzarea gazului din Marea Neagră, în măsura în care vor lua decizia să treacă la exploatare".

În opinia analistului, România a demonstrat diplomaţie energetică zero: "Ungaria a spus că nu vrea să mai continue BRUA până în Austria. În acel moment, statul trebuia să intensifice dialogul pe căi diplomatice şi să transmită la Bruxelles că s-ar impune o reconfigurare a proiectului, astfel încât conducta să fie construită, spre Sud, să se constituie parte din coridorul Nord-Sud, şi să ajungă în Grecia, de unde să facă concutenţă TANAP, pe piaţa balcanică. Dacă Ungaria nu lasă gazul de la noi să ajungă la Baumgarten (hub-ul din Austria), atunci, să mergem către Atena, şi apoi către Macedonia, Bulgaria, Muntenegru, Serbia, unde am avea un potenţial de marjă mult mai bun. Diplomaţia noastră nu a făcut însă nici un scenariu de răspuns (n.r. la decizia Ungariei). În forma actuală a BRUA, am rămas captivi. Putem să exportăm puţin către Moldova şi Ucraina. Ungurii ne-au încurcat.

Dacă vrei să aperi interesele statului român, atunci se impune să poată fi transportată pe BRUA întreaga cantitate de gaze. Ungaria nu are posibilitatea să contracteze tot gazul, pe termen lung. De aceea, ne trebuie deschidere spre sud, spre pieţe care au lichiditate. Dacă firmele care au rezervat capacitatea de transport, pe Arad-Szeged, nu o utilizează, atunci vor primi penalizări.

Ar trebui să ieşim din pasivitate! Se vede lipsa de gândire a autorităţilor, în special la Ministerul Energiei şi Ministerul Afacerilor Externe".

La începutul anului, directorul general al OMV, Rainer Seele, a declarat că OMV va discuta cu partenerul american Exxon despre proiectul de gaze naturale "Neptun" din Marea Neagră, pentru ca în 2018 să se ia decizia finală de investiţie. Gazele ar putea fi transportate prin conducta BRUA (Bulgaria-Ungaria-România-Austria), care, între timp, s-a oprit în Ungaria.

În opinia lui Rainer Seele, dificultatea proiectului este legată de vânzarea volumelor foarte mari de gaze, care "nu pot fi consumate nici măcar de piaţa românească". De aceea, directorul OMV a susţinut că este necesar ca Guvernul român să acorde o licenţă de export. În opinia directorului OMV Petrom, fără export, dezvoltarea zăcământului de gaze nu este posibilă.

OMV Petrom şi americanii de la ExxonMobil au finalizat a doua campanie de foraj în perimetrul Neptun din Marea Neagră, primele estimări arătând că ar putea fi între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi de gaze. Spre comparaţie, producţia anuală de gaze a României este de circa 11 miliarde de metri cubi.

Costurile de explorare în total au ajuns la 1,5 miliarde dolari.

Pe data de 5 februarie, agenţia ungară de presă MTI a transmis faptul că mai multe companii din Ungaria au rezervat întreaga capacitate de 4,4 miliarde de metri cubi pe an a conductei de gaze care leagă România şi Ungaria, citându-l pe ministrul maghiar de externe, Peter Szijjarto.

Potrivit acestuia, începând din anul 2022, mari cantităţi de gaze naturale extrase din Marea Neagră vor putea fi livrate Ungariei.

"Aceasta este prima oportunitate din ultimele decenii pe care o are Ungaria de a cumpăra mari cantităţi de gaze naturale dintr-o altă sursă decât Rusia", a spus Peter Szijjarto, care a adăugat că acest acord de cooperare reprezintă un progres istoric pentru asigurarea securităţii energetice a Ungariei.

Potrivit oficialului ungar, partea română a convenit să construiască staţii de compresare care vor permite livrarea a 1,75 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an în 2020, urmând ca această capacitate să fie majorată până la 4,4 miliarde metri cubi în 2022.

Afirmaţia a fost întărită de premierul ungar Viktor Orban, dar infirmată de ministrul nostru de externe Teodor Meleşcanu. Contactaţi de ziarul BURSA pentru clarificări, reprezentanţii MAE ne-au transmis recent: "Cu prilejul vizitei (n.r. ministrului ungar de externe în România) nu s-a semnat niciun acord sau vreun alt document bilateral care să facă referire la export de gaze din România în Ungaria sau la alte noi proiecte în domeniul energetic".

Transgaz a anunţat recent, că unul dintre proiectele importante de investiţii ale companiei este prima fază a gazoductului BRUA, care va lega Bulgaria, România, Ungaria şi Austria. Aceasta va porni din localitatea Podişor, până la Recaş, investiţia fiind de 530 milioane de euro, din care 180 de milioane de euro bani europeni. Conducta va avea o lungime de 570 de kilometri, trei staţii de comprimare a 10 MW fiecare, precum şi o capacitate de 1,75 miliarde de metri cubi pe an, în flux bidirecţional.

A doua parte a proiectului BRUA va asigura posibilitatea transportului volumelor de gaze din Marea Neagră spre Europa Centrală. Costurile estimate sunt de 69 de milioane de euro, termenul de finalizare fiind 2020, proiectul vizând creşterea capacităţii BRUA de la 1,75 miliarde la 4,4 miliarde de metri cubi pe an spre Ungaria.

Faza a treia a BRUA, în valoare de 530 de milioane de euro, va fi gata în 2023 şi vizează reabilitarea şi înlocuirea unor conducte din sistemul naţional de transport al gazelor şi dezvoltarea a patru sau cinci staţii noi de comprimare.